Care sunt semnele cancerului pulmonar, boala care l-a răpus pe Ion Iliescu

Cancerul pulmonar este una dintre cele mai agresive forme de cancer și, din păcate, una dintre cele mai letale. În cazul lui Ion Iliescu, fost președinte al României, această boală a reprezentat o luptă grea, dusă într-un context medical și personal complicat. Deși nu este o afecțiune rară, cancerul pulmonar este frecvent descoperit în stadii avansate, tocmai din cauza simptomelor discrete sau absente în fazele incipiente. 

Cancerul pulmonar este una dintre bolile care lasă puține șanse atunci când nu este depistată la timp. De-a lungul anilor, această afecțiune gravă a făcut numeroase victime, inclusiv în rândul unor personalități publice. În cazul lui Ion Iliescu, fost președinte al României, cancerul pulmonar s-a dovedit a fi o luptă pierdută. Tocmai de aceea, recunoașterea simptomelor încă din fazele timpurii devine esențială.

Ce este cancerul pulmonar

Cancerul bronhopulmonar apare atunci când celulele din plămâni suferă mutații și încep să se înmulțească necontrolat, formând tumori. Acestea pot fi primare (localizate în plămân) sau secundare (metastaze provenite din alte cancere, cum ar fi cele de colon, sân, rinichi sau pancreas).

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul pulmonar este a doua cea mai frecvent diagnosticată formă de cancer, dar prima cauză de deces oncologic la nivel mondial. În România, este cea mai întâlnită formă de cancer în rândul bărbaților.

Tipuri de cancer pulmonar

Cancerul pulmonar este clasificat în două mari categorii:

Cancerul pulmonar cu celule mici – mai rar, dar foarte agresiv, apare aproape exclusiv la fumători;

Cancerul pulmonar cu celule mari – cea mai frecventă formă, include subtipuri precum adenocarcinomul, carcinomul scuamos și carcinomul cu celule mari.

Cauze și factori de risc

Anumiți factori de risc pentru cancerul pulmonar pot fi influențați sau eliminați, precum fumatul, în timp ce alții, cum ar fi istoricul familial, nu pot fi evitați. Iată care sunt principalii factori de risc:

• Fumatul – riscul de a dezvolta cancer pulmonar crește semnificativ în funcție de numărul de țigări fumate zilnic și de durata în care persoana a fumat;
• Expunerea la fumat pasiv – chiar și persoanele care nu fumează pot dezvolta cancer pulmonar dacă sunt expuse frecvent la fumul de țigară;
• Radioterapia anterioară – pacienții care au urmat ședințe de radioterapie în zona toracică pentru alte tipuri de cancer prezintă un risc mai mare;
• Expunerea la substanțe radioactive – aceste substanțe provin din descompunerea uraniului și se pot regăsi în sol, roci, ape sau chiar în aerul respirat;
• Contactul cu azbest și alte substanțe carcinogene – expunerea profesională la azbest, arsenic, crom sau nichel crește riscul de cancer pulmonar, în special la fumători; azbestul poate produce și placă pleurală;
• Istoricul familial de cancer pulmonar – riscul este mai mare în cazul în care boala a fost prezentă la rude de gradul I; în aceste situații, se recomandă evaluare genetică și teste specifice.

Măsuri de prevenție

Pentru a reduce riscul de apariție a cancerului bronhopulmonar, sunt recomandate următoarele:

• Adoptarea unei diete bogate în fructe și legume, în special cele cu conținut ridicat de vitaminele A și C;
• Renunțarea la fumat – riscul scade considerabil în câțiva ani după renunțare;
• Evitarea expunerii la fumul de țigară;
• Practicarea regulată a exercițiilor fizice moderate;
• Realizarea de controale medicale periodice, clinice și paraclinice.

Simptome

În stadiile incipiente, cancerul pulmonar este adesea asimptomatic. În stadiile avansate pot apărea următoarele manifestări:

• Tuse persistentă, de tip uscat;
• Dificultăți de respirație la efort (dispnee);
• Oboseală accentuată;
• Tuse cu sânge (hemoptizie);
• Pierderea poftei de mâncare;
• Răgușeală sau disfonie;
• Durere toracică;
• Dureri osoase;
• Pierdere involuntară în greutate;
• Durere de cap.

Complicații posibile

În evoluția sa, cancerul pulmonar poate genera o serie de complicații:

• Tulburări respiratorii – datorate compresiei căilor aeriene sau acumulării de lichid;
• Pneumotorax – apare ca urmare a afectării plămânului;
• Hipercalcemie – creșterea nivelului calciului în sânge;
• Hemoptizie – sângerări pulmonare;
• Durere intensă – în special când tumora este mare sau afectează o zonă osoasă;
• Pleurezie – acumularea de lichid în spațiul pleural;
• Metastaze – extinderea bolii la alte organe. Metastazele pot fi tratate chirurgical în anumite cazuri, dar de cele mai multe ori, tratamentul este paliativ.

Diagnostic

Diagnosticul se stabilește pe baza mai multor investigații recomandate de medicul pneumolog, în urma unui consult clinic și a analizei istoricului medical.

Pentru screening se recomandă:

• CT pulmonar anual (inclusiv CT low dose) la persoanele cu risc;

Pentru confirmarea diagnosticului:

• Analize de sânge;
• Radiografie toracică sau CT toracic;
• Examen citologic al sputei;
• Biopsie pulmonară prin bronhoscopie sau mediastinoscopie;
• Biopsie lichidă;
• Biopsie ganglionară.

Pentru identificarea metastazelor:

• CT, RMN, PET-CT, scintigrafii;
• Testarea markerului tumoral CEA;
• Testare genetică pentru NSCLC.

Este esențial ca pacientul să se prezinte la medic cât mai devreme, întrucât boala poate fi asimptomatică în fazele inițiale, fiind diagnosticată deseori târziu. Monitorizarea ulterioară presupune tomografii regulate și analize de sânge.

Stadializarea bolii

Cancerul pulmonar este clasificat în funcție de dimensiunea tumorii, extinderea locală și prezența metastazelor:

• Stadiul 0 – cancer localizat la mucoasa plămânului;
• Stadiul I – tumora este limitată la plămân;
• Stadiul II – afectare a mai multor tumori într-un lob sau extindere la nodulii limfatici;
• Stadiul III – extindere la un alt lob și ganglioni;
• Stadiul IV – răspândire la ambii plămâni și alte organe.

Opțiuni de tratament

Tratamentul este ales în funcție de stadiul bolii și starea generală a pacientului, potrivit sanador.ro.

Chirurgia urmărește îndepărtarea completă a tumorii și a ganglionilor afectați. Tipul de intervenție variază: rezecție segmentară, lobectomie sau pneumonectomie.

Radioterapia utilizează radiații pentru a distruge celulele maligne. Se poate administra înainte sau după operație, ori ca alternativă în cazurile inoperabile.

Chimioterapia constă în administrarea de medicamente pentru distrugerea celulelor canceroase. Se folosește în combinație cu alte terapii sau ca metodă paliativă în stadiile avansate.

Radioterapia stereotaxică este recomandată pentru tumorile mici sau metastazele cerebrale, în cazurile în care intervenția chirurgicală nu este posibilă.

Terapia țintită acționează asupra mutațiilor genetice specifice tumorii, fiind eficientă în anumite cazuri avansate sau recurente.

Imunoterapia ajută sistemul imunitar să recunoască și să elimine celulele canceroase. Este indicată în formele local avansate sau metastatice.

Îngrijirea paliativă are ca scop ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici, în toate stadiile bolii.