Secrete culinare din Epoca de Piatră. Dieta enigmatică a neanderthalienilor
De-a lungul timpului, neanderthalienii au fost considerați vânători iscusiți, dar noile descoperiri științifice schimbă radical imaginea clasică a alimentației lor.
Un ingredient neașteptat, chiar bizar pentru standardele moderne, ar fi stat la baza supraviețuirii acestei ramuri dispărute a umanității: larvele.
Timp de decenii, cercetătorii au presupus că neanderthalienii trăiau în mare parte din carne slabă de vânat, fiind hipercarnivori asemănători leilor sau lupilor. Totuși, analizele recente ale izotopilor stabili de azot din rămășițele lor au ridicat un mister: nivelurile detectate erau chiar mai ridicate decât cele ale prădătorilor de top din ecosistem.
Noua ipoteză sugerează un răspuns șocant: neanderthalienii ar fi lăsat intenționat cadavrele vânatului să putrezească până când erau invadate de larve, pe care le consumau cu poftă împreună cu resturile de carne alterată. Aceste larve transformau carnea slabă în propriul lor țesut gras, oferind un „pachet” nutritiv complet – grăsimi și proteine la un loc, scrie IFL Science.
Larvele – ingredientul secret al dietei preistorice
Dr. Melanie Beasley, cercetătoare la Universitatea Purdue (SUA), explică:
„Neanderthalienii se află chiar mai sus decât prădătorii carnivori, deci nu ocupă poziția trofică la care ne-am aștepta. Ipoteza noastră este că aceste larve, extrem de bogate în azot, le ofereau ceea ce carnea slabă nu putea furniza – un echilibru vital de grăsimi și proteine.”
Pentru a testa teoria, echipa a analizat 389 de larve provenite de la trei familii de muște, crescute pe carne în descompunere. Rezultatele au fost uimitoare: unele larve atingeau concentrații de azot de până la 43,2%, mult peste valorile cărnii de vânat.
Astfel, dieta neanderthalienilor nu era bazată doar pe vânătoare și carne proaspătă, ci și pe o strategie ingenioasă de „fermentare naturală” a hranei, așteptând apariția larvelor pentru a completa aportul nutritiv necesar.
O strategie de supraviețuire inteligentă
Această practică nu era un simplu act de disperare, ci un mod de planificare a resurselor. Un scenariu plauzibil descris de Beasley:
„Imaginează-ți un grup de neanderthalieni care vânează un mamut. Lasă carcasa să zacă timp de câteva zile, atrăgând muștele. Se întorc mai târziu și adună larvele, o sursă bogată de hrană, ușor de recoltat. O adevărată delicatesă a Epocii de Piatră.”
Paralela cu popoarele nordice istorice, precum inuiții, întărește teoria. Aceștia obișnuiau să păstreze pentru ei doar părțile grase ale animalelor și chiar să consume carne alterată, evitând proteina slabă în exces.
Un mister preistoric elucidat
Publicată în revista Science Advances, această cercetare oferă o explicație plauzibilă pentru valorile anormale de azot găsite la neanderthalieni și dezvăluie o strategie alimentară surprinzător de sofisticată.
Lăsând natura să-și urmeze cursul și profitând de transformările produse de larve, acești hominizi își asigurau un aport energetic complet, esențial pentru a supraviețui în condițiile dure ale Pleistocenului târziu.
Cine s-ar fi gândit că unul dintre cele mai mari „secrete culinare” ale preistoriei ar fi larvele? Poate că pentru noi ideea pare respingătoare, dar pentru neanderthalieni, acest „superaliment” putea face diferența dintre viață și moarte.
