Câte ore trebuie să dormi, de fapt, pentru a reduce riscul de demență. Ce spun medicii

Calitatea somnului este de ani buni asociată cu sănătatea creierului, însă cercetările recente merg mai departe și încearcă să stabilească nu doar dacă dormim suficient, ci și care este durata optimă a somnului pentru a reduce riscul de demență pe termen lung. Rezultatele unei analize ample realizate de cercetători de la Universitatea York din Canada indică faptul că există un interval considerat ideal pentru funcționarea cognitivă și pentru menținerea sănătății neurologice odată cu înaintarea în vârstă.

Studiul, bazat pe date provenite din zeci de cercetări anterioare și milioane de participanți, arată că atât lipsa somnului, cât și somnul excesiv pot fi asociate cu un risc mai mare de tulburări cognitive.

Intervalul de somn considerat optim pentru sănătatea creierului

Potrivit analizei publicate în PLOS One, persoanele care dorm în mod regulat între 7 și 8 ore pe noapte par să aibă cel mai mic risc de a dezvolta demență comparativ cu cei care dorm semnificativ mai puțin sau mai mult.

Acest interval este considerat de specialiști drept un echilibru benefic între refacerea organismului, consolidarea memoriei și procesele naturale de regenerare cerebrală care au loc în timpul nopții.

Cercetătorii au observat că abaterile constante de la acest prag pot fi asociate cu modificări metabolice, inflamatorii și vasculare care influențează sănătatea creierului în timp.

De ce prea puțin somn poate deveni periculos

Somnul insuficient afectează concentrarea, memoria și capacitatea de recuperare a organismului chiar pe termen scurt. Pe termen lung, lipsa odihnei poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, inflamației sistemice și dezechilibrelor hormonale, factori care pot accelera deteriorarea cognitivă.

În timpul somnului profund, creierul elimină mai eficient anumite reziduuri metabolice asociate cu bolile neurodegenerative. Atunci când nopțile scurte devin o rutină, acest proces poate fi afectat.

Somnul prea lung nu este întotdeauna un semn bun

Un aspect important subliniat de cercetători este faptul că somnul excesiv nu trebuie interpretat automat ca un stil de viață sănătos. Dormitul frecvent peste limitele recomandate poate fi uneori un semnal al unor probleme deja existente, precum tulburări metabolice, depresie, boli cardiovasculare sau chiar debutul unor afecțiuni neurologice.

Specialiștii avertizează că, în unele situații, nevoia crescută de somn poate reprezenta un simptom timpuriu al bolii Alzheimer, nu neapărat o cauză directă.

Mișcarea și timpul petrecut pe scaun contează la fel de mult

Pe lângă somn, analiza canadiană a evaluat și alți factori de stil de viață. Rezultatele arată că sedentarismul prelungit, în special statul jos mai mult de 8 ore pe zi, precum și lipsa activității fizice regulate, sunt asociate cu un risc mai mare de demență.

În schimb, cel puțin 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână pot susține sănătatea vasculară, circulația cerebrală și reducerea inflamației, elemente esențiale pentru protejarea funcțiilor cognitive.

Ce poți face concret pentru a-ți proteja mintea

Dacă vrei să reduci riscul de declin cognitiv pe termen lung, specialiștiii recomandă câteva obiceiuri simple, dar consecvente:

• menține un program regulat de somn;
• țintește constant spre 7-8 ore de odihnă pe noapte;
• evită nopțile pierdute și recuperarea haotică în weekend;
• redu timpul petrecut pe scaun fără pauze;
• fă mișcare zilnic sau cel puțin de câteva ori pe săptămână;
• controlează stresul și sănătatea cardiovasculară.

În lipsa unui tratament definitiv pentru multe forme de demență, prevenția rămâne cea mai puternică strategie. Iar somnul joacă un rol central în această ecuație. Nu doar cantitatea, ci și regularitatea și calitatea odihnei pot influența sănătatea creierului pentru deceniile următoare.

Mesajul studiului este clar: dacă vrei să îți protejezi memoria și capacitatea mentală, începe prin a trata somnul ca pe o prioritate reală, nu ca pe un lux.