Ce este „dieta sănătoasă pentru planetă” și în ce constă. Ar putea salva 15 milioane de vieți pe an și ar reduce riscul cancerului

O dietă echilibrată, bazată pe plante și cu un consum redus de carne și lactate, ar putea salva aproximativ 15 milioane de vieți anual la nivel global, potrivit unui nou raport al Comisiei Eat-Lancet din 2025.

Specialiștii susțin că așa-numita „dieta sănătoasă pentru planetă” nu doar că ar preveni milioane de decese premature, dar ar putea reduce semnificativ impactul sistemelor alimentare asupra mediului.

O dietă pentru oameni și pentru planetă

Raportul Comisiei Eat-Lancet arată că o alimentație centrată pe fructe, legume, nuci și cereale integrale, cu un aport moderat de proteine animale, ar putea reduce riscul de deces prematur cu până la 27%.

În același timp, această dietă este asociată cu rate mai mici de boli cardiovasculare, cancer și diabet – principalele cauze de mortalitate la nivel mondial.

Cercetătorii subliniază că actualele diete, inclusiv cele din țările dezvoltate, se abat semnificativ de la acest model alimentar, favorizând alimentele ultraprocesate și un consum excesiv de carne roșie și zahăr.

Prin contrast, „dieta sănătoasă pentru planetă” pune accent pe echilibru, diversitate și alimente naturale, care oferă organismului toți nutrienții necesari fără a suprasolicita mediul.

Ce presupune concret dieta sănătoasă pentru planetă

Modelul alimentar propus de experții Eat-Lancet este bazat pe echilibru și diversitate, nu pe restricție.

Recomandările zilnice sunt clare: 150 de grame de cereale integrale (precum pâine integrală, orez brun, ovăz sau quinoa), 500 de grame de fructe și legume, 25 de grame de nuci și semințe și 75 de grame de leguminoase, cum ar fi fasolea, lintea sau năutul.

În privința proteinelor animale, raportul recomandă limitarea consumului de carne roșie la maximum 200 de grame pe săptămână, carnea de pasăre la 400 de grame și peștele la 700 de grame săptămânal. Lactatele pot fi consumate în cantități moderate, iar zahărul și grăsimile saturate ar trebui reduse pe cât posibil.

Această structură alimentară nu impune eliminări totale, ci încurajează proporțiile corecte pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Impact uriaș asupra mediului

Adoptarea pe scară largă a acestei diete ar avea un efect spectaculos asupra mediului. Cercetătorii estimează că emisiile de gaze cu efect de seră ar scădea cu peste 50%, echivalentul eliminării tuturor centralelor pe cărbune de pe planetă.

În prezent, sistemele alimentare sunt responsabile pentru aproximativ 30% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, arată raportul.

În plus, inechitatea alimentară este o problemă majoră: aproape jumătate dintre cei 8 miliarde de oameni nu au acces constant la alimente sănătoase, în timp ce cei mai bogați 30% din populație generează 70% din presiunile asupra mediului, potrivit publicației The Independent.

Beneficii pentru sănătate și pentru viitor

Adoptarea unei diete bazate pe plante, cu un aport redus de carne și produse de origine animală, are beneficii multiple pentru organism.

Ea poate scădea riscul de boli cardiovasculare și cancer, preveni diabetul de tip 2, îmbunătăți speranța de viață și calitatea vieții.

În același timp, ajută la protejarea resurselor naturale și la reducerea poluării, oferind un echilibru între sănătatea umană și cea a ecosistemelor.

Specialiștii subliniază că alimentația nu trebuie privită doar ca un act individual, ci ca o parte a unui sistem global interconectat, în care alegerile personale au consecințe asupra întregii planete.

O schimbare necesară

Cercetătorii Eat-Lancet susțin că trecerea la „dieta sănătoasă pentru planetă” nu presupune renunțarea totală la carne, ci o reechilibrare a obiceiurilor alimentare.

Scopul este dublu: protejarea sănătății umane și reducerea impactului global al sistemului alimentar. Această schimbare nu depinde doar de indivizi, ci și de politici publice, educație și acces mai bun la alimente sănătoase.

„Hrana pe care o alegem astăzi are puterea de a salva vieți și de a asigura un viitor durabil pentru generațiile următoare”, concluzionează autorii raportului.