Ce mâncăm, de fapt, când alegem la gustare pufuleți. Analizele de laborator ridică semne serioase de întrebare

Pufuleții sunt una dintre cele mai consumate gustări din România, mai ales în rândul copiilor. Ușor de găsit, ieftini și percepuți drept „inoffensivi”, aceștia ajung zilnic pe mesele a peste un milion de români. Dincolo de gustul familiar și textura aerată, analizele de laborator arată însă o realitate mult mai puțin confortabilă, ascunsă în spatele etichetelor, scriu cei de la Observator News.

Campaniile recente de informare privind siguranța alimentară readuc în atenție o întrebare esențială pentru consumatori și părinți: ce conțin, de fapt, pufuleții pe care îi consumăm zilnic?

De la mălai și apă, la zăhăr, grăsimi și aditivi

Istoria pufuleților începe în 1935, în Statele Unite, într-un context industrial neașteptat. Dintr-o încercare accidentală de a curăța o râșniță de porumb umed au rezultat primele granule expandate, care ulterior au devenit un produs extrem de popular la nivel global. În România, pufuleții au depășit de mult statutul de gustare ocazională.

Problema apare atunci când lista de ingrediente depășește mult așteptările consumatorului. Pe etichetele multor produse se regăsesc nu doar mălaiul, ci și uleiul de palmier, dextroza, zahărul, sarea, aromele, coloranții și diverse condimente. În unele cazuri, sunt adăugați și aditivi sau emulsii grase.

„Dextroza este un zahăr, este glucoză, trebuie să ne uităm însă că pe lângă dextroză, în respectivele produse mai avem și zahăr, zaharoză, noi ne așteptăm să mâncăm mălai și mâncăm zahăr”, a explicat Alexandru Cîrîc, director al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Grăsimile ascunse: uleiul de palmier, ingredient-cheie

Un alt element problematic identificat în urma analizelor este conținutul ridicat de grăsimi, în special din ulei de palmier. Potrivit specialiștilor, trei din patru probe analizate conțineau grăsimi provenite din această sursă.

„La 3 din 4 probe originea grăsimii este palmierul, este un ulei cu acizi grași saturați foarte mulți, foarte nesănătos”, a declarat Alexandru Cîrîc. Acesta atrage atenția și asupra unui test simplu, la îndemâna oricui: presarea produsului pe o hârtie poroasă pentru a observa urmele de ulei. Rezultatele sunt vizibile imediat.

În unele produse, conținutul de grăsime ajunge la aproape 30%, un nivel comparabil sau chiar mai ridicat decât în cazul altor gustări considerate, în mod tradițional, „mai grele”.

Sare peste limitele recomandate, mai ales pentru copii

Pe lângă zahăr și grăsimi, sarea reprezintă un alt motiv de îngrijorare. Analizele indică valori cuprinse între 1,5 și aproape 2 grame de sare într-o singură pungă de pufuleți.

„Pufuleții conțin și o cantitate de sare între 1,5 și aproape 2, iar faptul că unii dintre pufuleții aduși au deja un început de oxidare (…) nu mai putem recomanda pufuleții nimănui”, a mai spus directorul ICA.

Pentru copiii mici, care nu ar trebui să depășească 1 gram de sare pe zi, o singură pungă poate însemna dublarea dozei zilnice recomandate, cu efecte pe termen lung asupra sănătății.

De ce pot fi periculoși pufuleții pentru sănătate

Specialiștii în nutriție avertizează că asocierea dintre grăsimi saturate, sare, zahăr și aditivi creează un amestec cu potențial nociv, mai ales atunci când consumul este frecvent.

„Aceste grăsimi sunt cele rele, cele nesănătoase, care, în cantități mari, au impact asupra vaselor de sânge, asupra procesului aterosclerotic”, a explicat nutriționistul Șerban Damian. Acesta subliniază că pericolul este amplificat de percepția greșită conform căreia pufuleții ar fi un produs „light”, când, în realitate, valoarea calorică este ridicată.

Una dintre cele mai mari probleme semnalate de experți este absența unor limite legale clare privind conținutul de sare, grăsimi sau acizi grași saturați în cazul pufuleților și al altor gustări similare.

„Nu există un standard și, chiar dacă ar exista, standardele de produs nu sunt obligatorii. Fiecare firmă își implementează standardul de firmă”, a declarat Alexandru Cîrîc.

Autoritățile confirmă această situație: legislația actuală nu impune limite maxime pentru aceste ingrediente, ci doar obligă producătorii să afișeze valorile nutriționale pe etichetă. Există, ce-i drept, recomandări ale Ministerului Sănătății privind alimentele nerecomandate copiilor, însă acestea nu au caracter obligatoriu.

Consumatorul, lăsat să aleagă singur

În lipsa unor reglementări ferme, responsabilitatea rămâne aproape exclusiv pe umerii consumatorului. Fără o educație nutrițională solidă și fără intervenția autorităților, pufuleții rămân un produs consumat pe scară largă, în ciuda riscurilor documentate.