Ce se întâmplă dacă ai luat aspirină preventiv. Descoperirea care schimbă tot ce se știa despre această pastilă

Timp de decenii, aspirina a fost considerată un aliat de încredere în prevenirea infarctului și a accidentului vascular cerebral. Pentru milioane de oameni, administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină a devenit un gest reflex, asociat cu ideea de protecție cardiovasculară. Totuși, cercetările recente au schimbat radical această percepție și au dus la revizuirea ghidurilor medicale internaționale.

Studii de amploare publicate în ultimii ani arată că aspirina nu este lipsită de riscuri, iar beneficiile sale nu se aplică tuturor. Mai mult, în anumite situații, administrarea „preventivă” poate crește semnificativ riscul de complicații grave.

Ce spun studiile care au schimbat ghidurile medicale

În anul 2018 au fost publicate trei studii internaționale de mari dimensiuni, care au analizat efectele aspirinei asupra persoanelor fără istoric de infarct sau AVC. Concluziile au fost clare: beneficiile aspirinei sunt evidente în prevenția secundară, adică la pacienții care au suferit deja un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, dar devin discutabile – și chiar periculoase – în prevenția primară.

Cu alte cuvinte, la persoanele sănătoase din punct de vedere cardiovascular, aspirina nu reduce suficient riscul de infarct sau AVC pentru a justifica pericolul crescut de sângerare asociat cu administrarea sa.

De ce aspirina ajută unii pacienți, dar îi poate afecta pe alții

Aspirina acționează prin inhibarea agregării plachetare, reducând astfel riscul de formare a cheagurilor de sânge. Acest mecanism este esențial pentru pacienții care au deja un istoric de evenimente cardiovasculare majore, unde riscul de recidivă este ridicat.

În schimb, la persoanele fără astfel de antecedente, același mecanism poate duce la efecte adverse importante, precum:

• hemoragii digestive,
• apariția sau agravarea ulcerului gastric,
• sângerări cerebrale, în cazuri rare, dar severe.

Astfel, balanța risc–beneficiu se înclină în defavoarea aspirinei atunci când este utilizată fără o indicație medicală clară.

Ce se întâmplă dacă iei aspirină fără să fi avut infarct sau AVC

Conform noilor recomandări europene și americane, aspirina nu mai este indicată automat pentru prevenția primară. Decizia de administrare trebuie să țină cont de vârstă și de riscul cardiovascular individual, calculat pe baza unor scoruri standardizate.

• Între 40 și 59 de ani, aspirina poate fi luată în considerare doar de persoanele cu un risc cardiovascular crescut, de peste 10%, stabilit de medic.
• Între 60 și 69 de ani, recomandările sunt similare, însă prudența este și mai mare din cauza riscului de sângerare.
• După 70 de ani, în absența unei indicații ferme, aspirina nu doar că nu este recomandată, ci poate fi contraindicată, din cauza creșterii semnificative a riscului de hemoragii digestive sau cerebrale.

Aspirina rămâne utilă în prevenția secundară

Pentru pacienții care au suferit deja un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, aspirina continuă să fie un tratament de bază. În aceste cazuri, beneficiile depășesc riscurile, iar administrarea sa reduce șansele ca un eveniment cardiovascular major să se repete.

Medicii subliniază însă că și în prevenția secundară, tratamentul trebuie monitorizat atent, mai ales la pacienții vârstnici sau la cei cu afecțiuni digestive.

De ce nu trebuie să iei aspirină fără recomandare medicală

Automedicația cu aspirină poate crea o falsă senzație de siguranță și poate ascunde riscuri reale. Evaluarea corectă a riscului cardiovascular, controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt mult mai eficiente și mai sigure decât administrarea preventivă a unui medicament fără indicație clară.

Aspirina nu mai este soluția universală pentru prevenirea infarctului și a AVC-ului. Studiile recente au demonstrat că beneficiile sale sunt limitate la anumite categorii de pacienți, iar utilizarea preventivă, fără un istoric cardiovascular, poate face mai mult rău decât bine. De aceea, orice decizie privind administrarea aspirinei trebuie luată exclusiv la recomandarea medicului, în funcție de riscurile și nevoile fiecărui pacient.