Placebo vs. Nocebo. Cum poate mintea să-ți vindece sau îmbolnăvească corpul
O pastilă fără nicio substanță activă sau, dimpotrivă, un simplu avertisment negativ pot schimba radical starea unui pacient. Fenomenele placebo și nocebo arată cât de mare este puterea minții asupra corpului și cât de ușor putem fi influențați de sugestie.
De-a lungul timpului, oameni din culturi diferite au crezut în remedii aparent banale – ceaiuri, ritualuri, pilule fără valoare medicală. Totuși, rezultatele raportate au fost reale: unii s-au vindecat, alții au suferit, doar în baza a ceea ce au crezut despre acel „tratament”.
Ce înseamnă efectul placebo
Efectul placebo apare atunci când o pastilă, o injecție cu ser fiziologic sau chiar o procedură fictivă generează o îmbunătățire a stării pacientului. Secretul? Credința că tratamentul este autentic.
Această convingere pune în mișcare mecanisme neurobiologice și psihologice, precum eliberarea de endorfine sau reducerea anxietății. Rezultatele pot fi măsurate: dispariția durerii, somn mai odihnitor, creșterea tonusului psihic.
„Credința pacientului activează mecanisme psihologice și neurobiologice care pot produce efecte măsurabile... toate fiind induse prin păcălirea pacientului”, explică dr. Gabriel Tatu Chițoiu, medic primar cardiologie.
Exemple frecvente:
- suplimente promovate ca soluții-minune, fără efecte reale;
- terapeuți sau influenceri care exploatează puterea sugestiei.
Cum funcționează efectul nocebo
Efectul nocebo este opusul placebo-ului. Dacă pacientul se așteaptă la efecte negative, corpul său chiar începe să reacționeze. Chiar și un tratament inofensiv poate provoca greață, amețeli sau dureri, doar pentru că persoana este convinsă că i-ar putea face rău.
Mecanismul implică eliberarea hormonilor de stres și modificări la nivelul neurotransmițătorilor. Cu alte cuvinte, corpul traduce frica și așteptările în simptome reale.
„Dacă pacientul este informat sau crede că un medicament ar putea da reacții adverse, poate ajunge să le simtă în mod real”, subliniază dr. Chițoiu.
Exemple clare:
- persoane din studii clinice care primesc pastile de zahăr, dar raportează reacții adverse;
- pacienți care citesc prospectul unui medicament și apoi dezvoltă exact simptomele menționate, chiar dacă pastila primită este inertă.
Manipularea prin frică – arma efectului nocebo
Nocebo-ul nu apare doar spontan, ci poate fi și indus intenționat, prin frică.
„Aici se înscriu speranțele producătorilor de suplimente alimentare, ale șamanilor sau ale unor medici-influenceri care încearcă să convingă oamenii: Nu luați medicamentele prescrise, pentru că vă otrăvesc”, avertizează dr. Gabriel Tatu Chițoiu.
Un exemplu recent este campania împotriva statinelor, promovate ca „otrăvuri”, mesaj care a strâns zeci de mii de reacții online. Fenomenul este asemănător cu retorica antivaccinistă care a influențat masiv percepția publicului în ultimii ani.
Atât placebo, cât și nocebo, demonstrează clar că psihicul are un impact uriaș asupra sănătății. Diferența o face felul în care filtrăm informațiile și cât de mult permitem fricii sau speranței să ne influențeze.
„Depinde de cum și de cât te țin nervii și propriul discernământ”, conchide dr. Chițoiu.
Concluzia este simplă: corpul răspunde gândurilor și așteptărilor tale. Alege să crezi în soluții verificate științific și nu lăsa manipularea sau panica să îți dicteze starea de sănătate.
