Cum recunoști alergia la ambrozie. Iată la ce trebuie să fii atent

Ambrozia, una dintre cele mai invazive buruieni din România, reprezintă principalul factor declanșator al alergiilor sezoniere, afectând mii de persoane în fiecare an. Polenul său extrem de alergen poate provoca reacții chiar și la cei care anterior nu au manifestat sensibilități respiratorii sau alergice, iar confuzia cu răcelile obișnuite sau virozele respiratorii duce adesea la întârzierea diagnosticului și la agravarea simptomelor.

Perioada de expunere și zonele cu risc crescut

Polenul de ambrozie atinge concentrații maxime în aer în perioada august – septembrie, uneori persistând până la sfârșitul lunii octombrie. Cele mai frecvente zone de risc sunt terenurile neîngrijite, câmpurile agricole, marginile drumurilor sau terenurile virane din proximitatea localităților.

Faptul că simptomele apar anual, în aceeași perioadă, constituie un indiciu clar că nu este vorba de o răceală sezonieră, ci de o reacție alergică la ambrozie, scriu cei de la DC Medical.

Manifestările alergiei la ambrozie: o combinație de simptome respiratorii și oculare

Alergia la ambrozie se caracterizează printr-un tablou clinic complex, cu predominanță la nivel respirator și ocular. Printre simptomele frecvente, spun medicii se numără:

• Strănut repetat, adesea în salve de mai multe episoade consecutive;
• Nas înfundat sau secreții nazale apoase și abundente;
• Ochi roșii, lăcrimoși, cu senzație persistentă de mâncărime;
• Senzație de mâncărime la nivelul nasului, gâtului sau urechilor;
• Tuse seacă, senzație de presiune toracică și dificultăți de respirație în formele severe, care pot evolua spre astm alergic;
• Oboseală accentuată, scăderea capacității de concentrare și tulburări ale somnului.

Este important de subliniat că aceste manifestări nu se ameliorează în decurs de câteva zile, ci persistă atât timp cât există expunere la polenul ambroziei.

Pași esențiali pentru identificarea și gestionarea alergiei

Primul pas pentru confirmarea unei alergii la ambrozie îl reprezintă consultul unui medic alergolog, care poate recomanda teste cutanate sau analize de sânge specializate. Evitarea expunerii la polen este la fel de importantă: recomandările includ menținerea geamurilor închise dimineața și seara, utilizarea purificatoarelor de aer și spălarea hainelor și părului după activități în aer liber.

Tratamentul poate include antihistaminice orale sau topice, spray-uri nazale antialergice și, în cazurile severe, imunoterapie specifică, singura metodă capabilă să reducă sensibilitatea la polen pe termen lung.

Cum faci diferența între alergie, răceală și viroză

Deși simptomele alergiei la ambrozie pot semăna cu o răceală sau cu o viroză respiratorie, există câteva diferențe definitorii:

• Alergia apare brusc, de obicei imediat ce individul intră în contact cu polenul, pe când răceala se instalează progresiv, în decursul a 1–2 zile.
• Alergia revine în fiecare an, în aceeași perioadă (august – septembrie), în timp ce virozele pot apărea în orice sezon.
• Secrețiile nazale: în cazul alergiei, acestea sunt apoase și transparente; în răceli, la început sunt apoase, dar ulterior devin groase, galbene sau verzui.
• Febra: apare rar în alergie, dar este frecventă în viroze.
• Strănutul: în alergie apare în salve, repetat, pe când în răceală este mai ocazional.
• Durata simptomelor: alergia poate persista săptămâni întregi atâta timp cât există expunere la polen, pe când răceala tipică trece de regulă în 7–10 zile.
• Alergia nu se transmite de la o persoană la alta, spre deosebire de viroze, care se răspândesc ușor în familie sau comunități.

Recunoașterea timpurie a alergiei la ambrozie este esențială pentru prevenirea complicațiilor și pentru adoptarea unui tratament adecvat. Diferențierea corectă față de răceală sau viroze, alături de consultul medical specializat și evitarea expunerii la polen, poate transforma complet modul în care persoanele afectate gestionează această afecțiune sezonieră.