Obiceiurile zilnice care pot grăbi îmbătrânirea creierului. Ce spun specialiștii despre sănătatea mentală

Problemele de memorie, dificultățile de concentrare sau senzația permanentă de epuizare nu apar întotdeauna doar din cauza înaintării în vârstă. Specialiștii atrag atenția că stilul de viață, stresul acumulat și lipsa echilibrului emoțional pot avea un impact major asupra sănătății cognitive, uneori chiar mai devreme decât se așteaptă oamenii.

Tot mai multe studii arată că modul în care dormim, gestionăm presiunea zilnică sau ne raportăm la relațiile personale influențează direct funcționarea creierului. În multe cazuri, ceea ce oamenii consideră un „declin firesc” poate ascunde ani întregi de suprasolicitare psihică și emoțională.

Psiholog: „Declinul mental nu începe doar în creier”

Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, a explicat pentru Adevărul că sănătatea mentală este strâns legată de felul în care oamenii rămân conectați la propria viață și la relațiile din jurul lor.

„Declinul mental nu începe doar în creier. Începe în felul în care ne pierdem, încet, contactul cu viața”, spune specialistul.

Psihologul vorbește și despre o teamă profundă care apare odată cu înaintarea în vârstă și pe care mulți oameni evită să o exprime.

„Există o teamă tăcută care începe să apară odată cu vârsta. Nu este doar teama de boală sau de uitare. Este frica profundă că, într-o zi, nu se vor mai recunoaște pe ei înșiși”, explică Gabriela Marc.

Cum afectează stresul și izolarea sănătatea creierului

Potrivit specialistului, organismul păstrează urmele perioadelor lungi de stres și tensiune emoțională, iar efectele se văd inclusiv la nivel cognitiv.

„Sistemul nervos este arhiva anilor în care am fost nevoiți să stăm în gardă. Păstrează urmele stresului cronic, ale singurătății tăcute și ale tensiunii din relațiile în care nu ne-am simțit în siguranță”, afirmă psihologul.

În opinia sa, relațiile apropiate și mediile emoționale stabile joacă un rol esențial în menținerea echilibrului psihic. Creierul nu funcționează optim doar prin stimulare intelectuală, ci și prin sentimentul de siguranță și apartenență.

Somnul și pauzele reale, esențiale pentru claritatea mentală

Specialiștii avertizează că lipsa somnului și suprastimularea digitală afectează direct memoria și capacitatea de concentrare.

„În timpul somnului, creierul repară țesuturile, curăță toxinele și ordonează informațiile. Lipsa lui rigidizează mintea”, explică Gabriela Marc.

De asemenea, utilizarea excesivă a telefonului mobil și multitaskingul permanent fragmentează atenția și cresc senzația de oboseală mentală.

Psihologii recomandă perioade regulate de pauză, reducerea timpului petrecut online și activități care permit creierului să iasă din starea continuă de alertă.

Studiile arată că sănătatea cognitivă poate fi îmbunătățită la orice vârstă

Concluziile specialiștilor sunt susținute și de cercetări recente realizate de Center for BrainHealth din cadrul Universității Texas din Dallas. Studiul, desfășurat pe aproape 4.000 de persoane cu vârste între 19 și 94 de ani, a arătat că exercițiile mentale și obiceiurile sănătoase pot îmbunătăți semnificativ funcțiile cognitive.

Cercetătorii au observat că participanții care au avut un program echilibrat, cu somn adecvat, gestionarea stresului și exerciții de atenție, au înregistrat progrese importante indiferent de vârstă.

Obiceiurile simple care pot proteja sănătatea mentală

Specialiștii spun că prevenția începe prin câteva obiceiuri esențiale:

• somn regulat și odihnitor;
• mișcare fizică zilnică;
• limitarea stresului cronic;
• relații sociale autentice;
• reducerea multitaskingului;
• pauze fără telefon și notificări;
• exerciții pentru atenție și memorie.

Psihologii subliniază că sănătatea mentală nu înseamnă doar prevenirea bolilor cognitive, ci și păstrarea unei legături autentice cu propria viață, cu emoțiile și cu oamenii din jur.