Meditaţia, recomandată pentru sănătatea mintală. Studiile confirmă beneficiile
O practică cu origini în tradiţiile spirituale ale Orientului, meditaţia a câştigat în ultimele decenii atenţia comunităţii ştiinţifice. Studiile confirmă beneficiile sale asupra sănătăţii mintale, evidenţiind capacitatea meditaţiei de a reduce nivelul de anxietate, de a îmbunătăţi concentrarea şi de a contribui la o stare generală de bine.
Anxietate şi stres. Practicile de mindfulness şi meditaţia ghidată ajută la scăderea nivelului de cortizol, hormonul stresului, care, atunci când este ridicat, contribuie la senzaţia de nelinişte şi tensiune. Prin concentrarea pe respiraţie sau pe un punct focal, meditaţia întrerupe ciclul gândurilor negative care alimentează anxietatea. Studiile au arătat că doar 10-20 de minute de meditaţie zilnică pot reduce simptomele anxietăţii cu până la 40%.
Sănătatea emoţională. Meditaţia promovează o stare de bine emoţională prin stimularea producţiei de neurotransmiţători precum serotonina şi dopamina, asociate cu fericirea şi mulţumirea. Practicile regulate de meditaţie pot reduce simptomele depresiei uşoare până la moderate, ajutând oamenii să dezvolte o perspectivă pozitivă asupra vieţii. Meditaţia ghidată, în special, e eficientă pentru cei care se luptă cu emoţii copleşitoare.
Concentrare şi claritate mintală. Prin antrenarea minţii să rămână în prezent, meditaţia sporeşte atenţia şi reduce tendinţa de a fi distras de gânduri neproductive. Acest lucru este util în special pentru persoanele care se confruntă cu „ceaţa mintală” sau dificultăţi de concentrare cauzate de anxietate sau stres cronic. Practicile precum mindfulness îmbunătăţesc performanţa cognitivă, fiind utile atât în mediul profesional, cât şi în viaţa personală.
Sănătate fizică. Deşi meditaţia e asociată în principal cu sănătatea mintală, beneficiile meditaţiei se extind şi asupra corpului. Cercetările au arătat că practica regulată poate influenţa pozitiv mai multe aspecte ale sănătăţii fizice.
Tensiune arterială. Meditaţia ajută la reducerea tensiunii arteriale prin scăderea nivelului de stres şi promovarea relaxării. Prin reducerea cortizolului şi activarea sistemului nervos parasimpatic, meditaţia contribuie la o mai bună sănătate cardiovasculară. Persoanele cu hipertensiune arterială care practică meditaţia ghidată timp de 8 săptămâni pot observa scăderi semnificative ale tensiunii arteriale, reducând astfel riscul de boli de inimă.
Somn. Anxietatea şi stresul sunt cauze frecvente ale insomniei, iar meditaţia poate fi un remediu eficient. Practicile de meditaţie ghidată înainte de culcare ajută la calmarea minţii, reducând timpul necesar pentru a adormi şi îmbunătăţind calitatea somnului. Studiile au arătat că meditaţia poate creşte durata somnului profund, esenţial pentru refacerea organismului.
Dureri cronice. Beneficiile meditaţiei includ şi capacitatea de a reduce percepţia durerii cronice, cum ar fi cea cauzată de artrită sau fibromialgie. Prin modificarea modului în care creierul procesează semnalele de durere, meditaţia ajută pacienţii să tolereze mai bine disconfortul. Meditaţia ghidată este adesea utilizată în programele de gestionare a durerii, oferind o alternativă non-farmacologică pentru ameliorarea simptomelor, scrie doc.ro.
