Sângerarea nazală: de ce apare, cât de periculoasă este și când trebuie să mergi la medic

Sângerarea nazală este una dintre cele mai frecvente situații medicale care pot apărea brusc, atât la copii, cât și la adulți. Deși imaginea sângelui care curge din nas poate provoca îngrijorare sau chiar panică, în cele mai multe cazuri este vorba despre un episod minor, care se oprește rapid și nu indică o problemă gravă de sănătate.

Termenul medical pentru acest fenomen este epistaxis, iar statisticile arată că aproximativ 60% dintre oameni vor experimenta cel puțin o sângerare nazală pe parcursul vieții. Totuși, în anumite situații, epistaxisul poate semnala o afecțiune medicală sau poate deveni o urgență care necesită intervenție medicală.

Înțelegerea cauzelor, tipurilor și factorilor de risc ai sângerărilor nazale este esențială pentru a ști când este suficient tratamentul la domiciliu și când este necesară consultarea unui medic.

Ce este, de fapt, epistaxisul

Epistaxisul reprezintă pierderea de sânge din mucoasa nazală, adică din țesutul care căptușește interiorul nasului. Sângerarea poate proveni dintr-o singură nară sau din ambele, însă cel mai frecvent afectează doar una.

Nasul are un rol esențial în procesul respirator: aerul inspirat este filtrat, încălzit și umidificat înainte de a ajunge în plămâni. Pentru a îndeplini aceste funcții, mucoasa nazală este intens vascularizată și conține numeroase vase de sânge foarte mici, situate aproape de suprafață.

Această structură face însă ca vasele de sânge să fie extrem de sensibile la iritații, traumatisme sau uscăciune, ceea ce explică de ce sângerările nazale sunt atât de frecvente.

Tipurile de sângerare nazală

Medicii clasifică epistaxisul în funcție de locul din care provine sângerarea. Există două forme principale.

Epistaxis anterior – cel mai frecvent tip

Epistaxisul anterior apare în partea frontală a cavității nazale, la nivelul septului – peretele care separă cele două nări. În această zonă există o rețea densă de vase de sânge foarte mici și fragile.

Acest tip de sângerare este responsabil pentru majoritatea episoadelor de epistaxis, mai ales la copii și tineri. De obicei, sângerarea este ușoară și se poate opri prin măsuri simple aplicate acasă.

Epistaxis posterior – o formă mai rară, dar mai serioasă

Epistaxisul posterior apare în partea din spate a nasului, unde se află vase de sânge mai mari. În acest caz, sângele poate curge spre gât, fiind înghițit sau eliminat prin gură.

Acest tip de sângerare este mai frecvent la persoanele în vârstă și poate fi mai abundent, necesitând uneori intervenție medicală de urgență sau tratament într-un spital.

Cele mai frecvente cauze ale sângerărilor nazale

În majoritatea situațiilor, epistaxisul apare din motive simple și temporare.

Aerul uscat și iritația mucoasei nazale

Una dintre cele mai comune cauze este aerul uscat, în special în timpul iernii sau în încăperile încălzite artificial. Mucoasa nazală se usucă, devine fragilă și poate crăpa, iar vasele de sânge se rup ușor.

Alte cauze frecvente

Sângerările nazale pot fi declanșate și de:

• suflarea repetată sau agresivă a nasului
• introducerea degetelor sau a unor obiecte în nas (mai ales la copii)
• traumatisme nazale sau lovituri la nivelul feței
• deviația de sept
• infecții respiratorii, răceli sau sinuzite
• rinita alergică
• utilizarea excesivă a spray-urilor nazale decongestionante
• expunerea la substanțe chimice iritante
• consumul de droguri inhalatorii, precum cocaina
• administrarea de medicamente anticoagulante sau antiinflamatoare

Cauze mai rare ale epistaxisului

În anumite cazuri, sângerarea nazală poate fi asociată cu afecțiuni medicale mai serioase.

Printre acestea se numără:

• hipertensiunea arterială
• ateroscleroza
• tulburările de coagulare, precum hemofilia sau boala von Willebrand
• trombocitopenia
• anumite forme de leucemie
• polipi sau tumori nazale
• telangiectazia hemoragică ereditară
• intervenții chirurgicale recente la nivelul nasului sau feței
• sarcina, din cauza dilatării vaselor de sânge

Cine are risc mai mare de sângerări nazale

Deși epistaxisul poate apărea la orice vârstă, anumite categorii de persoane sunt mai predispuse.

Copiii mici

Copiii cu vârste între 2 și 10 ani au episoade frecvente de sângerare nazală, deoarece:

• mucoasa nazală este mai sensibilă
• răcelile și alergiile sunt frecvente
• există tendința de a introduce degetele sau obiecte în nas

Adulții și vârstnicii

Persoanele între 45 și 80 de ani pot prezenta epistaxis mai des din cauza unor factori precum:

• hipertensiunea arterială
• afecțiunile vasculare
• utilizarea medicamentelor anticoagulante

Femeile însărcinate

În timpul sarcinii, nivelul hormonilor determină dilatarea vaselor de sânge, inclusiv a celor din mucoasa nazală, ceea ce poate favoriza apariția sângerărilor.

Ce simptome apar în timpul unui episod de epistaxis

În cele mai multe situații, singurul semn este sângele care curge din nas.

Totuși, în cazul epistaxisului posterior, sângele poate ajunge în gât și stomac, provocând:

• gust metalic sau neplăcut
• greață
• senzația de sânge în gât

Dacă sângerarea este însoțită de alte simptome, acestea pot indica o problemă medicală mai complexă.

Când trebuie să mergi la medic

Majoritatea episoadelor de sângerare nazală pot fi controlate acasă și nu reprezintă o urgență medicală. Cu toate acestea, consultul medical este recomandat în anumite situații.

Este indicat să ceri sfatul unui medic dacă:

• sângerările nazale apar frecvent
• episoadele sunt greu de oprit
• apar simptome de anemie, precum oboseală, amețeală sau paloare
• sângerarea a început după introducerea unui medicament nou
• observi vânătăi neobișnuite pe corp
• copilul afectat are sub 2 ani

Situații care reprezintă o urgență medicală

Există și cazuri în care epistaxisul necesită intervenție medicală imediată.

Este important să mergi de urgență la spital dacă:

• sângerarea este abundentă și nu se oprește
• ai dificultăți de respirație
• sângele curge în cantitate mare spre gât
• episodul apare după un traumatism puternic la nivelul capului sau feței

Sângerările nazale sunt frecvente și, în cele mai multe cazuri, inofensive. Fragilitatea vaselor de sânge din mucoasa nazală face ca episoadele de epistaxis să apară ușor, mai ales în condiții de aer uscat, iritații sau răceli.

Totuși, atunci când episoadele sunt repetate, severe sau însoțite de alte simptome, ele pot indica o problemă medicală care necesită evaluare de specialitate. De aceea, monitorizarea atentă a frecvenței și intensității sângerărilor nazale este esențială pentru a preveni complicațiile și pentru a primi tratamentul adecvat.