Stațiunea din România cu 52 de lacuri. Aici respiri sănătate și te regenerezi psihic și fizic

Este supranumită "marea Sibiului" și are cele mai concentrate ape cloruro-sodice și nămoluri puternic mineralizate. Acestea și topoclimatul sedativ sunt factori naturali deosebit de prielnici pentru regenerarea forţelor psihice şi fizice. Vorbim despre Ocna Sibiului, o așezare căreia dacii și romanii i-au dat mare importanță.

52 de lacuri

În secolele XV-XVI Salina din Ocna Sibiului era considerată una din cele mai importante din Transilvania. Cu timpul, pe locul salinelor părăsite şi inundate cu apa provenită din precipitaţii s-au format lacuri cu o concentraţie mare de săruri, în număr de 52 dintre care 16 sunt mai bine cunoscute şi folosite pentru balneaţie: lacul Horea, lacul Cloşca, lacul Crişan, lacul Fără Fund, lacul Inului, lacul Mâţelor, lacul pentru gheaţă, lacul Avram Iancu, lacul Ocniţa, lacul Rândunica, lacul Brâncoveanu, lacul Auster, lacul Gura minei, lacul Mihai Viteazul, Balta cu nămol, lacul Verde.

Deşi efectele terapeutice erau cunoscute de pe vremea dacilor şi romanilor, abia din 1700 există o atestare certă a exploatării balneare din Ocna Sibiului: baia femeilor, iar studii medicale amănunţite asupra constituţiei chimice şi proprietăţilor terapeutice au fost întreprinse din a doua jumătate a secolului XIX de către medicul Pataky Samuel şi Kosa Moise, chimistul Friederich Binder şi preotul Bakk Endre, relatează Agerpres.

Anul 1846 a marcat deschiderea oficială a Staţiunii balneare Ocna Sibiului pentru ca în 20 iunie 1858 să se deschidă oficial băile calde.

În 1888 au fost descoperite două izvoare de ape minerale lângă lacurile Cloşca şi Crişan, iar în 1900, în urma unor cercetări amănunţite, a fost descoperit fenomenul de heliotermie. A fost momentul în care a început construirea complexului balnear cu trei clădiri independente: pavilionul de cazare, restaurant, pavilionul băilor legate printr-o galerie, în stil geometric decorativ vienez, cu instalaţiile aferente.

Terapie la Lacurile Fără Fund sau al Vrăjitoarelor

Factorii naturali de cură de care dispune staţiunea balneară Ocna Sibiului sunt reprezentaţi de apele cloruro-sodice concentrate, nămolul sapropelic şi bioclimatul sedativ.

Lacurile naturale sărate reprezintă principala atracţie turistică din zonă: Lacul Brâncoveanu este cel mai concentrat, Lacul Avram Iancu cel mai adânc, Lacul Fără Fund, Lacul Vrăjitoarelor, care este situat la marginea pădurii cu aspectul unei mlaştini invadată de vegetaţie ce i-a adus denumirea actuală.

Alte obiective turistice sunt: Biserica Brâncoveanu, ctitorită de Mihai Viteazul după lupta de la Şelimbar din 19 octombrie 1599, incendiată de otomani şi reconstruită pe ruine de Constantin Brâncoveanu între 1697-1701; Biserica Ioan Botezătorul, construită în 1810 de către localnici în stil românesc.

Staţiunea se află la o distanţă de 17 km de Sibiu unde turiştii pot vizita: Palatul şi Muzeul Brukenthal, Casa Albastră, Casa Haller, Turnul Sfatului, biserica Evanghelică, Podul Minciunilor etc.