Andreea Marin și-a dezvăluit secretul! Cum depășește momentele dificile din viață: „Meseria a fost pentru mine un medicament”
Anul acesta, Andreea Marin (48 de ani) împlineşte 30 de ani de carieră. Lucrează de la 19 ani în showbiz şi în televiziune şi a recapitulat, în exclusivitate pentru Click!, cele mai importante momente din viaţa profesională. De asemenea, vedeta ne-a povestit cum a depăşit clipele dificile, de unde îşi găseşte mereu putere să se reinventeze şi ce noi proiecte are în derulare.
Click!: Andreea, care au fost cele mai frumoase momente din cariera ta?
Andreea Marin: În 30 de ani de carieră bogată, trăită în paralel pe mai multe direcţii profesionale, am avut şansa să trăiesc atâtea experienţe emoţionante, unice, că mi-e şi greu să aleg! În primul rând, şcoala mea a fost TVR Iaşi, unde am avut dascăli minunaţi, care m-au învăţat meserie, principii sănătoase şi m-au încurajat să mă exprim cu entuziasm, să visez până departe.
Acolo s-a născut Ţara lui Piticot, de pildă, care părea un program pentru copii pe care l-am gândit cu sufletul, fiind şi eu încă un copil în inimă la 19 ani, dar s-a dovedit a fi un succes şi pentru părinţi şi bunici, a cucerit întreaga ţară şi a atras atenţia Bucureştiului prin sacii de scrisori care soseau săptămânal – pe atunci Internetul încă nu era la putere. Răspundeam cu tenacitate fiecărei scrisori, şi se înmulţeau văzând cu ochii!
Apoi experienţa ştirilor la Bucureşti, care mi-a completat abilităţile, şi de acolo am plecat la Premiile Oscar peste Ocean, unde am fost corespondent special şi aşa lumea mea s-a deschis – am văzut un alt orizont, am înţeles că pot comunica fără graniţe şi că sunt luată în serios dacă mă documentez bine şi am respect pentru meserie şi oameni, indiferent cât de mari vedete sunt, iar eu la început de drum. În paralel, cochetam cu divertismentul prezentând gale şi la un Revelion memorabil am fost văzută de regizorul Valeriu Lazarov, proaspăt venit din Spania să găsească o gazdă pentru emisiunea „Surprize, Surprize”.
Se pare că am fost omul potrivit la locul potrivit, de aici ştiţi povestea acelui deceniu extraordinar care m-a făcut să intru în inimile românilor şi ei să aibă un loc definitiv în inima mea... Am devenit însă peste timp şi un producător bun, apoi un antreprenor, m-am specializat peste Ocean şi în PR, şi în Advertising (Publicitate, n.r.), azi am propriul hub multimedia unic în ţară, numit Creative Hub Voice & Visibility, iar de-a lungul anilor au înflorit şi afacerile conexe, am putut susţine astfel şi campaniile umanitare şi sociale care mi-au însoţit parcursul mereu. Am făcut înconjurul lumii, pot spune, şi alături de UNICEF, ca Ambasador sau ca producător de documentare... Lucrurile au evoluat frumos de la an la an şi doar mă întreb azi: când au trecut 30 de ani?!
Acestea sunt marile realizări. Au fost, bănuiesc, şi momente mai grele...
Momentele grele au fost acelea când am pierdut oameni dragi, iar eu intrăm pe scenă, continuându-mi misiunea, dar inima îmi era frântă. Însă meseria m-a obligat cumva să merg înainte, cu spinarea dreaptă, şi a fost pentru mine un foarte bun medicament.
„Am multe idei, nu am timp nici să respir”
Care este momentul care te-a marcat în carieră?
Deşi despărţirea de programul puternic ancorat în inimile oamenilor, „Surprize Surprize”, n-a fost sufleteşte uşoară, devenisem şi directorul programului şi PR-ul companiei între timp, totuşi o mare schimbare în plan personal mi-a schimbat viaţa în bine, precum şi cariera: mult aşteptata naştere a fiicei mele (Violeta, fata pe care o are cu Ştefan Bănică, n.r.). La nici două luni după naşterea ei, cu ea pe braţe, scriam cartea „Preţuieşte viaţa!” şi înfiinţam totodată fundaţia cu acelaşi nume, deveneam antreprenor, propriul stăpân în acest fel, un creator de concepte şi dezvoltam o reţea de idei puse în practică astfel cu succes. Primul proiect s-a numit „Şcoala Mamelor” şi a devenit un succes la nivel naţional.
Cu atât de multe proiecte desfăşurate în paralel, ai simţit vreodată că nu mai poţi?
În teorie, da, energia unui om, chiar şi când e vorba despre unul care pare un perpetuum mobile ca mine, nu este totuşi inepuizabilă. Atâţia ani de zile şi nopţi de muncă şi învăţare şi-au spus cuvântul şi am avut şi momente dificile. Dar pentru mine „Nu există nu se poate!”, ştiţi deja!
Atunci te întreb: de unde îţi iei energia de zi cu zi, ca să poţi merge mai departe şi să faci lucruri frumoase în continuare?
Din dragoste de viaţa şi de oameni, din credinţă, aici e probabil sursa mea.
Ce noutăţi pregăteşti acum?
Acum pun pe roate şi merge din ce în ce mai bine noul meu centru multimedia de creaţie, producţie, evenimente şi PR, Creative Hub Voice &Visibility. Este un loc elegant, cu un design de interior şi exterior minunat, utilat cu tot ce e necesar în meseria noastră şi unic în ţară. Pregătesc noi proiecte de comunicare şi de PR, gândesc campanii şi evenimente, pregătesc gale şi un nou documentar, iar pentru aceste documentare călătoresc mult. Aşadar, acum mă bucur de o nouă provocare şi de o nouă etapă.
Am văzut că ai trecut în spatele camerelor de luat vederi, ca producător pentru podcasturi. Cum este?
Da, şi nu doar pentru podcasturi. Eu sunt un bun organizator şi asta am visat să fac, să fiu şi în spatele camerelor şi în atelierul de creaţie. Acum pot să merg pe toate aceste direcţii.
Trece în spatele camerelor de filmare, ca producător
Îţi vei lansa şi propriul tău podcast?
Nu ştiu, deocamdată nu am timp nici să respir.
După atâta experienţă în televiziune, de ce anume consideri că este nevoie acum?
De bun simt şi cunoaştere a acestei meserii. În ziua de azi, oricine are un telefon crede că poate fi şi un bun director de imagine. Oricine are un microfon crede că devine peste noapte un bun prezentator sau un mare „influencer”. Ar fi prea simplu şi nefiresc să fie aşa.
Dacă ar fi să produci o nouă emisiune, pe care să o şi prezinţi, cum ar fi aceasta?
Cerul e limita! Am o mulţime de idei! Dar îmi place să vorbesc despre certitudini, atunci când le împlinesc.
Ar participa Andreea Marin la un reality-show? Ar fi o provocare pentru tine?
Nu prea, oferte au fost multe, însă nu mă atrag. E o doză de facil în asemenea producţii care nu mă caracterizează. Sunt un om care face lucrurile temeinic.
