Oana Ioniță, urmărită de ghinion! De ce s-a operat de două ori în 6 luni: „Te duce cu gândul la diverse lucruri...”
Anul trecut, în luna septembrie, Oana Ioniță (41 ani) se opera de dublă ruptură de menisc de gradul 3, la Spitalul Militar. După 6 luni, vedeta a ajuns din nou la spital. Cum se simte vedeta după acest episod dificil din viața sa?
Recent, cunoscuta coregrafă și fosta bebelușă de la Cronica Cârcotașilor a ajuns din nou pe patul de spital pentru a doua operație de menisc. Oana Ioniță a povestit în cel mai mare detaliu, pentru Click!, ce a pățit și de ce a fost nevoie să se opereze din nou, la doar 6 luni de la prima intervenție!
A început recuperarea și este încântată pentru că aceasta decurge destul de bine, rezultatele fiind îmbucurătoare. Acum, Oana Ioniță este foarte nerăbdătoare să revină cât de repede se poate la pasiunea ei, dansul, alături de copiii săi talentați de la Dance Planet.
Oana, povestește-ne, te rog, ce ai pățit acum?
Este a doua operație de menisc la același menisc, în decurs de șase luni. Prima operație a fost din cauza unei căderi conștiente pe care eu am avut-o pe genunchi și din cauza multor ani de dans și de eroziune, să spun așa. Meniscul s-a franjurat pe alocuri și a devenit, din cauza lipsei de colagen, a vârstei, și a mai multor factori, ușor mai firav. Evident că au fost mai multe leziuni în decursul anilor și acum s-au acutizat. Iar acele căderi pe care le-am făcut eu pe genunchi, pentru că în ultimul timp am predat foarte mult dans contemporan, de multe ori fără genunchiere, fără protecție, dorind să mă simt ca la 20 de ani, s-au agravat cumva microfisurile pe care le-am avut eu pe menisc.
Este practic a doua operație în 6 luni!
Acele căderi de acum 6 luni au agravat și au determinat o fisură de gradul 3, puțin mai avansată și în urmă discuției cu doctorul am hotărât să facem o operație la artroscop, o artroscopie pe genunchi, în care să folosim PRF, așa se numește acest proces, cu fibrină, injectarea unor substanțe, în timpul operației, care m-a făcut să stau mai mult timp în recuperare. 10 zile nu am avut voie să pun piciorul jos, să îl îndoi, a trebui să încep foarte greu, timp în care am făcut exerciții doar la anivelul gleznei. A fost o recuperare destul de grea. Timp de 6 luni a trebuit să mă mișc cu o cârjă, am plecat în Los Angeles cu o cârjă și cu scaunul cu rotile pentru America's Got Talent. M-am întors, am fost la sală, dar nu puteam să mă mișc, mă ținea genunchiul, iar după 6 luni încă nu puteam să îl aduc la nivelul la care îl foloseam eu înainte, cu toate că am crezut că o să îmi revin foarte repede. Iar după 6 luni, am alunecat lângă mașină, pe zăpadă, abia începuse să ningă. Am alergat și am căzut foarte foarte rău pe piciorul operat pentru că el nu avea același tonus ca celălalt, să se poată salva. Și am căzut foarte rău pe piciorul operat și atunci meniscul meu s-a rupt până în capăt.
Dacă încercam să mai salvez ceva la el sau să recuperez cumva de la prima operație, acum s-a rupt până în capăt și verdictul medicilor a fost clar, din nou artroscopie, de data asta cu sutură. La operație am avut parte de 3 suturi și de 3 ancore, așa se numesc, care au fost prinse de menisc, ca el să reziste.
Cum te simți acum, după cea de-a doua operație?
Acuma este zdravăn, meniscul este cusut, este într-o situație bună, dar recuperarea, se pare că de data asta a fost mult mai rapidă, a doua zi am putut să îndoi genunchiul în unghi de 90 de grade, m-am dat jos din pat, am folosit o singură cârjă. Deja la nicio săptămână pot să calc ușor pe el, fără ajutorul cârjelor.
Cum decurge recuperarea?
Fac recuperare destul de intens pentru că îmi doresc foarte mult să revin mai repede în sala de dans, fără să mai fac de data asta o altă prostie. Dar acum știi cum e cu karma, eu cred foarte mult în asta. Dacă e să fie, este să fie și se poate întâmpla și mai rău dar încerc să îmi egalizez energiile karmice, energiile spirituale și să privesc cu dreptul, pentru că dreptul mi-a fost afectat și cred că din cauza faptului că nu mai pot înainta, dintr-o anumită perspectivă și punct de vedere am rămas cumva în spate, m-am blocat energetic și asta este o altă explicație în afară de prostia pe care am făcut-o. E o prostie, că tot cazi, tot cazi, dar este și o coincidență la mijloc. În cei 41 de ani ai mei să nu mă accidentez deloc, să nu sufăr nicio intervenție chirurgicală de natură articulară sau musculară sau osoasă, nu am avut niciodată nicio problemă. Acuma, în 6 luni am avut parte de două, legate, una după alta, ceea ce, fără să vrei, te duce cu gândul la diverse lucruri și da, poate dacă sunt superstițioasă, pot fi multe explicații în direcția asta, dar mă refer la partea energetică și la partea sufletească și de ce aș putea eu să rezolv cu bine pentru a merge mai departe înainte. Prima este să o rezolv la nivel fizic și a doua, la nivel mental. Și ușor, ușor, cu exerciții, cu meditații, cu liniște, cu iubire, lucrurile cred că se rezolvă ușor-ușor.
Deci ești pozitivă, ai un mood bun!
Am început să îmi revin. Asta fac. Azi am fost la a treia ședință de recuperare, evident că am fost la un alt spital, la un alt proces de recuperare, în altă parte. Sunt foarte încântată de ce se întâmplă acuma. Totul este foarte vesel și pozitiv și tind să cred că recuperarea o să fie foarte repede, tocmai pentru că au fost două operații diferite. Revenirea a fost mult mai grea la prima operație, dar abia aștept să ajung în sala de dans și să lucrez cu copiii.
Ești nerăbdătoare să mergi la sala de dans și să lucrezi cu copiii! Aveți niște performanțe demne de lăudat!
Eu mai merg la sală din când în când, chiar și după prima operație am făcut o grămadă de coregrafii care au luat foarte multe premii în străinătate, inclusiv în Italia, de unde ne-am intors cu cele mai multe premii din România. Am luat de la precompetitivi, la juniori și la seniori, premiul I, cu contemporan, cu balet, cu grupurile, ceea ce e o performanță de neegalat, chiar dacă nu se vorbește foarte mult despre asta și nu am apucat să vorbesc din cauza problemei cu meniscul, dar am făcut lucruri chiar și nedansând. Am făcut niște lucruri excepționale cu copiii ăștia, pe care nu le-a câștigat nimeni niciodată în istoria României!
