Ambasadorul Georgiei în România a oferit o icoană georgiană Mănăstirii Antim

Ierarhul Antim Ivireanul a fost sărbătorit la Mănăstirea Antim joi, 27 septembrie

La 27 septembrie, creştinătatea îl prăznuieşte pe Sfântul Antim Ivireanul, unul dintre cei mai străluciţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Ţara Românească. Meritele lui Antim Ivireanul, Mitropolit al Ţării Româneşti între anii 1708-1716, sunt cu atât mai mari, cu cât el a fost de origine georgiană.

Documentele religioase ale vremii menţionează că tânărul Andrei a fost o persoană norocoasă, deoarece, apreciindu-i talentele, domnitorul Constantin Brâncoveanu l-a adus în Ţara Românească prin anul 1690. Aici, Andrei a învăţat meşteşugul tiparului de la episcopul Mitrofan. La scurt timp, după un an, mireanul Andrei s-a călugărit şi a fost hirotonit preot.

Antim a muncit fără clipe de răgaz

În următorii trei ani, între 1691 şi 1694 Antim a condus tipografia domnească a Mitropoliei de la Bucureşti şi a reuşit să tipărească trei cărţi. A muncit fără prea multe clipe de răgaz, iar puterea de muncă şi talentul său au dat roade: între 1694 şi 1696  Antim a pus în funcţiune o nouă tipografie la Mănăstirea Snagov. La scurt timp, el a fost numit egumen al acestei mănăstiri şi a ocupat această funcţie timp de trei ani. În acest interval el a tipărit 14 cărţi: patru în limba română, iar celelalte în limbile arabă, greacă şi slavonă. În 1705 a fost înscăunat epis­cop al Râmnicului, iar peste trei ani i-a fost încredinţat scaunul de Mitropolit al Ţării Româneşti.

Joi, 27 septembrie 2018, la finalul Sfintei Liturghii oficiate  în această zi la  Mănăstirea Antim, Ambasadorul Georgiei în România, Dl Nikoloz  Nikolozishvili, a dăruit aşezământului monahal o icoană cu elemente tradiţionale georgiene, reprezentându-l pe Sfântul Ierarh Antim Ivireanul.

Împreună cu alte  câteva sute de persoane, Excelenţa Sa a participat la sărbătoarea dedicată ctitorului mănăstirii Antim.  

Cu acest prilej, Episcopul Ieronim Sinaitul a primit din partea stareţului Mănăstirii Antim, Protos. Vincenţiu Oboroceanu, o bederniţă.