La 6 ianuarie creștinii sărbătoresc Botezul Domnului (Boboteaza)
Botezul Domnului (Boboteaza) în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul este o sărbătoare închinată Mântuitorului Iisus și este cunoscută și sub denumirea de ”Epifania” sau ”Teofania”. Acești termini provin din limba greacă și în traducere înseamnă ”descoperire”, ”arătare.
Istoricul sărbătorii
Până-n secolul al IV-lea, Naşterea Domnului şi Boboteaza erau sărbători prăznuite în aceeaşi zi, pe 6 ianuarie. Abia începând cu secolul al IV-lea, cele două sărbători au fost despărţite: la data de 25 decembrie s-a sărbătorit Naşterea Domnului (Crăciunul), iar la data de 6 ianuarie, s-a împlinit Botezul Domnului.
La data când Sfântul Ioan a mărturisit că are să-l boteze pe Hristos, Mântuitorul s-a înfățișat lumii ca Fiul lui Dumnezeu : Atunci cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a cobort în chip de porumbel peste El , iar Tatăl a mărturisit: ”Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit!” (Matei 3,17). Despre această mărturisire a Tatălui ceresc, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că Hristos a fost cunoscut tuturor nu când Acesta s-a născut, ci când El a fost botezat”. Hristos nu l-a așteptat pe Sfântul Ioan să vină să-l boteze, ci a mers El singur la cel care urma să fie botezătorul Lui. Atunci, Sfântul Ioan și-a exprimat smerenia și uimirea : ”Eu am trebuință să fiu botezat de Tine și Tu vii la Mine?” (Matei 3,14).
Apa sfințită, Agheasma, este ” Apă vie”
Sărbătoarea Botezul Domnului este una dintre cele mai importante sărbători împărăteşti ale Bisericii. În ziua praznicului, principalul eveniment religios constă în Sfinţirea Mare a apelor. Ritualul se împlinește după Sfânta Liturghie oficiată în Ajunul Bobotezei, precum și după Sfânta Liturghie din ziua praznicului.
Apele Mari se sfințesc în ziua de Bobotează
Sfințirea Apelor Mari se împlinește prin harul preoților. La acest eveniment religios Apele mari se purifică de forţele malefice, iar apa primeşte virtuţi terapeutice miraculoase; de aceea, apa sfințită nu se strică de-a lungul anului când a fost sfințită.
În Ajunul Bobotezei, creștinii ajunează
Potrivit tradiției creștine, în ajunul Bobotezei creștinii ajunează, iar mulți dintre credincioși împlinesc și postul negru. Această tradiţie se păstrează din secolele IV-VI, când catehumenii (oamenii care nu erau creştini) se pregăteau să primească botezul. După primirea botezului, cei care au fost creștinați puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
Praznicul trebuie sărbătorit în deplină armonie
Potrivit tradițiilor strămoșești, oamenii trebuie să întâmpine praznicul în bună înţelegere. Nu este bine ca rudele să se certe între ele, iar părinţii nu trebuie să-și certe sau să-și bată copiii. De asemenea, tradiția precizează că persoanele care nu respectă aceste interdicții vor avea necazuri tot anul.
Procesiune de sfințire a apelor, în toate localitățile
După liturghia din ziua praznicului, preotul și credincioşii din parohia sa merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă. În acest pelerinaj, se rostește rugăciunea de sfinţire a apei. Pentru a alunga duhurile rele cuibărite în apă, spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei din localitatea respectivă.
În ziua de Bobotează, râurile, fluviile și lacurile sunt purificate
Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate în ziua praznicului. De aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare un interval de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”
