Moşii de vară - Tradiţii strămoşeşti pentru a avea bucurii şi sănătate
În acest an, praznicul Moşilor de Vară (Moşii de Rusalii), sărbătoare cunoscută în tradiţia populară sub denumirea de Moşii de cireşe, este orânduit sâmbătă, 30 mai. Moşii de vară pe care-i prăznuim în această sâmbătă preced sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Duminica Rusaliilor).
Cu această ocazie, în toate bisericile ortodoxe din ţară se oficiază Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire a tuturor rudelor noastre trecute la viaţa veşnică : părinţii, moşii şi strămoşii familiei.
Cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile), orânduită la 50 de zile după Paşti, se încheie ciclul Sărbătorilor Pascale.
În Anul Bisericesc există două sâmbete speciale
Pe parcursul Anului bisericesc (1 septembrie-31 august), în calendarul ortodox sunt menţionate două sâmbete dedicate în mod special pomenirii generale a morţilor şi fiecare sâmbătă specială poartă denumirea de „Moşi”.
Prima sâmbătă specială, prăznuită înaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoşatei Judecăţi- înainte de Postul Paştelui), este cunoscută sub numele de Sâmbăta Moşilor de Iarnă.
A doua sâmbătă specială, dedicată pomenirii generale a celor adormiţi, cunoscută în tradiţia populară sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor este prăznuită sâmbătă, 30 mai, în ajunul sărbătorii populare a Rusaliilor.
Se organizează târguri pentru Praznicul Moşilor de vară
Potrivit tradiţiei, cu prilejul Moşilor de vară se organizează târguri tradiţionale, aprovizionate cu vase de lut, cu alimente şi cu obiecte specifice praznicului. Credincioşii se aprovizionează din aceste târguri cu tot ce este necesar pentru pregătirea parastaselor.
Porţile cerului au fost deschise timp de 50 de zile
Tradiţia spune că începând din Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele rudelor noastre trecute la viaţa veşnică au călătorit libere prin locurile unde au trăit. În Sâmbăta Moşilor de vară, sufletele lor sunt triste deoarece trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo şi să-i părăsească pe cei dragi.
De aceea, credinţa creştină spune că este bine ca sufletele celor adormiţi să se întoarcă liniştite în mormintele din care au plecat şi să se împace cu această situaţie. De aceea, rudele celor comemoraţi trebuie să le facă pomeni şi să respecte tradiţiile familiei.
Cei trecuţi la viaţa veşnică aşteaptă ofrande
Din vremuri imemoriale, se crede că la sărbătoarea moşilor, rudele trecute la viaţa veşnică aşteaptă să primească ofrande şi, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. Tradiţia spune că atât în lumea satelor, cât şi în mediul urban ofrandele se împart în special persoanelor sărace şi străinilor şi nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.
Mâncarea de pomană să fie caldă („aburel”)
Din moşi-strămoşi, mâncarea caldă dată de pomană este bine primită, pentru că mirosul ofranselor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică.
În multe localităţi din Muntenia, credincioşii împlinesc vechile tradiţii, iar masa de pomană caldă se mai numeşte „aburel” sau „aburi”. În acelaşi timp, pomana împărţită pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această comemorare.
Se prepară anumite bucate pentru rudele comemorate
Pentru praznicul Moşilor de vară, gospodinele prepară şi bucatele preferate în viaţa pământeană de persoana comemorată.
Ritualul cu căni
Se dau de pomană căni, umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cu buchete de cireşe.
Ofrande specifice pentru binecuvântare
Din vremuri îndepărtate, la sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare : colivă, colaci, vin şi cireşe.
Se spune că în ziua praznicului, morţii merg pe Valea cu Dor
În tradiţia populară se spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo fiecare găseşte bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găseşte ofrande, se retage trist în mormint ţinând în braţe crengi cu flori de tei.
Ritualul de comemorare şi în cimitire
Ritualul de pomenire împlinit în biserici se continuă în cimitire: mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Credincioşii aprind lumânări şi aceste surse de lumină sunt lăsate să ardă pe parcursul ritualului de pomenire. La mormintele celor comemoraţi se dau de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.
Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii.
Tradiţiile de comemorare sunt diferite în ţară
În Prahova se prepară păsat
În diferite localităţi din Prahova se împart căni de lut umplute cu vin şi împodobite la toartă cu flori de trandafir şi de tei.
Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). Această ofrandă tradiţională se taie felii, se pune pe frunze de nuc şi se împarte săracilor în cimitir. Totodată, ritualul împărţirii bucatelor se împlineşte şi în familia persoanei comemorate. Gospodinele împart vase cu mâncare, cu păsat, cu vin şi cireşe rudelor şi vecinilor în memoria celor adormiţi.
În Argeş, gospodarii invită la masă rudele şi vecinii
În satele din judeţul Argeş, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiţi întind masa în curtea casei şi o împodobesc cu vase pline cu numeroase bucate. Pe lângă bucatele specifice praznicului, în mijlocul mesei se pun grămezi de cireşe, de flori şi de colăcei. Gospodarii învită la masă rudele, prietenii şi vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiţi în familia sa.
După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate. De asemenea, în multe localităţi argeşene, se dau de pomană lumânări aprinse, colaci unşi cu miere, colivă, vase de lut umplute cu lapte sau cu vin, pâine de casă şi mâncare gătită, cireşe, oale mari de lut, pentru ca sufletele morţilor să aibă din ce să bea apă. După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate.
În localităţile din Ardeal se „ridică” pomeni
În tot Ardealul se dau de pomană fructe şi colaci. În fiecare familie „se ridică” pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie.
În Moldova se împart plăcinte
În Moldova, credincioşii dau de pomană căni şi străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin şi cu cireşe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca şi în alte zone ale ţării. În acelaşi timp, gospodinele pregătesc pentru Moşii de vară bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau cu brânză.
Femeile nu au voie să toarcă
În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, şi „se întorc” în casa celor care i-au dăruit, spune tradiţia.
Pentru spor şi sănătate în gospodării
Creştinii care-şi venerează morţii, şi respectă anumite tradiţii în gospodăriile lor, vor fi sănătoşi şi se vor bucura de spor în munca lor pe tot parcursul anului.
Florile de tei sfinţite alungă paguba şi boala
De Moşi se duc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.
Femeile nu au voie să se ocupe de treburile casnice
În ziua Moşilor de vară, femeile trebuie să respecte sărbătoarea şi să nu se ocupe de treburile casnice. În tradiţia populară se spune că femeile care nu respectă interdicţia riscă să le amorţească mâinile şi nu vor mai putea munci cu spor.
Obiceiuri care alungă paguba
Pentru a-şi proteja gospodăria de pagubă sau de efectul fenomenelor meteorologice : furtuni sau trăsnete, credincioşii trebuie să ofere săracilor o porţie din primul fel de bucate, preparate pentru praznicul Moşilor de vară.
Potrivit tradiţiei, credincioşii pot să prevină necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.
Să respectăm datinile celor trei sărbători
Credincioşii care cinstesc an de an, suita celor trei sărbători :Moşii de cireşe, Rusaliile şi Sărbătoarea Sfintei Treimi vor fi mai sănătoşi, sufleteşte şi trupeşte, în comparaţie cu rudele lor care nu împlinesc datinile strămoşeşti.
De asemenea, pentru a avea spor în casă şi pentru a fi sănătoşi tot anul, gospodarii trebuie să dea de pomană bucate proaspete şi obiecte noi, nefolosite în propria locuinţă.
Pentru ca semănăturile să rodească
Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi.
În noaptea de Rusalii dormiţi în propria casă
În acestă sâmbătă, nu este bine să treceţi printr-o răscruce de drumuri în locuri singuratice şi nici să mergeţi seara la fântână pentru că pe acolo trec duhurile rele şi veţi avea tot felul de necazuri. Mai mult, dacă vreţi să nu aveţi pierderi materiale şi fenomenele meteorologice să nu vă afecteze gospodăria, este bine să dormiţi în propria voastră locuinţă şi să încuiaţi uşa.
Puneţi un bănuţ în fântână
Când gospodarii scot apă din fântână în ziua praznicului, ei trebuie să arunce un bănuţ în fântână ; astfel, apa care se dă de pomană va fi primită de rudele comemorate.
Dacă plouă în ziua praznicului
Dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogată.
În momentele de reculegere să ne amintim ce spun sfinţii şi înţelepţii neamului
Oamenii nu mor cu adevărat când sunt coborâţi în mormânt,
ci când sunt uitaţi de către noi, când îi îngropăm nu în pământ, ci în uitare”
(Nicolae Iorga)
„Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele, iar dacă este un drept, să câştige prinos de plată şi să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”.
(Sf. Ioan Gură de Aur)
