Postul Sfintelor Paști: cum se ţine corect şi cum ne ajută trupul şi sufletul
Postul Sfintelor Paști ce va fi urmat de credincioșii ortodocși, începe, propriu-zis luni, 14 martie. Cu o zi înainte, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, din data de 13 martie, creștinii ortodocși au împlinit tradiția Lăsatul secului de brânză și s-au pregătit spiritual să urmeze drumul Postului Mare , cel mai lung și mai aspru din calendarul ortodox.
În timpul Postului, în această etapă duhovnicească care durează 48 de zile, creştinii respectă numeroase rânduieli spirituale, pornind de la dietă, continuând apoi cu smerenia și cu faptele de milostenie. De-a lungul secolelor, Înțelepții Ortodoxiei susțin în scrierilor lor că ”respectarea cu smerenie a rânduielilor spirituale în timpul Postului Mare are rezultate deosebite în viața credincioșilor, deoarece Postul nu este o pedeapsă, ci o lecție de voință care dă posibilitatea credincioșilor să se autoeduce. În timpul postului, credinciosul duce o viaţă curată, trupeşte și sufletește, iar rugăciunile sale au putere mai mare și ajung mai uşor la Dumnezeu”.
Restricții în timpul Postului Mare
În timpul Postului Mare nu se fac nunţi şi botezuri, iar postitorii nu trebuie să participe la petreceri private sau de familie, deoarece la aceste evenimente nu se respectă restricţiile din timpul Postului, atât cele alimentare, cât și cele spitituale.
Canonul cel Mare , o rugăciune de pocăință
În primele patru zile ale Postului Mare , în biserici se săvârșește Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul. Acest text religios este o meditație biblică și evocă momentele importante din istoria biblică dinaintea Patimilor lui Hristos: Adam și Eva, patriarhii, Noe și potopul, David, iar în final se vorbește despre Hristos și Biserică. Totodată, Canonul cel Mare amintește și evenimentele care au condus la Izgonirea lui Adam din Rai.
Canonul cel mare este o imprersionantă rugăciune de pocăință.
Biserica scutește de la post copiii, bătrânii și militarii
Biserica scutește de la Post anumite categori sociale: copiii, bolnavii cronici, bătrânii şi militarii.
Dezlegări în timpul Postului Mare
În Postul Mare se posteşte astfel: în prima săptămână ( în zilele de luni și marți se recomandă postul complet, pentru credincioșii care pot să urmeze această postire; pentru cei mai sensibili, se recomandă ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi se bea apă. La fel se postește în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi la ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
Miercuri se ajunează până seara când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se consumă mănâncare uscată o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica, de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători : Joia Canonului cel Mmare, înainte de serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie). La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor ( 24 aprilie) se dezleagă şi la peşte.
Pe parcursul Postului Mare există două dezlegări la Peşte şi la vin: una este orânduită pe 25 martie, la sărbătoarea Bunei Vestiri şi cealaltă pe 24 aprilie, la Intrarea Domnului în Ierusalim, de Florii.
Tradiții care se respectă în numeroase zone ale țării
Lunea curată și Spolocania, prima zi de zmerenie
În această zi, după tradiţie, creştinii purifică gospodăria, spaţiul în care trăiesc, împlinind unele ritualuri strămoşeşti : se face curăţenie generală după petrecerea de Lăsatul sec de brânză, se tămâiază casa şi se stropeşte casa cu agheazmă ( exceptând baia). În Lunea Curată, femeile spală vasele în care au pregătit mâncarea de dulce, apoi le pun în pod sau în cămară, până la sfârşitul Postului, iar acest ritual poartă numele de Spolocania. Stăpânul casei pune firimiturile de la masa de Lăsatul sec de brânză în mâncarea păsărilor din gospodărie, apoi le cheamă în dimineaţa zilei de luni: ”Veniţi păsări, să vă dau şi vouă din bucatele mele cu care prind Postul, dar şi voi să prindeţi Post de la bucatele de vară!” În Lunea curată, adulții mănâncă doar gustăti reci, pâine nedospită și beau zeamă de varză murată. În această zi, gospodinele nu gătesc și nu aruncă gunoiul. Credincioșii care respectă Postul, țin post negru miercurea și vinerea.
În prima zi de Marţi după Lăsatul Secului
Odinioară, fetele şi femeile tinere începeau să lucreze la costumele naţionale cu care se îmbrăcau de Paşti.
În zilele noastre, există o nouă tradiţie: gospodinele îşi cumpără în această zi lână sau mătase din care să-şi împletească un obiect de îmbrăcăminte până la Paşti şi să-l poarte în seara de Înviere; tradiţia spune că respectând acest obicei, ele vor avea spor în activitatea de zi cu zi, până la Postul din anul viitor.
Păresimile reprezintă o zi de bilanț
Mijlocul Postului Mare se numește Păresimile și această etapă este orânduită totdeauna într-o zi de miercuri. Păresimile este o zi de bilanţ pentru orice gospodărie. În trecut, gospodinele socoteau câtă cânepă mai aveau de tors, pentru că sorocul era la Joia Mare. Acum, gospodarii socotesc câte treburi nu sunt împlinite până la această dată. De aceea, din această miercure, gospodinele fac o planificare riguroasă a restanțelor până la Joia Mare, deoarece treburile neteminate la timp, spune tradiţia, alungă sporul din acea casă.
În Săptămâna Mare postitorii se spovedesc la duhovnic
În Săptămâna Mare a Paştelui, credincioșii care au ţinut Post se duc să se spovedească duhovnicului lor. Cu acest prilej, ei îi mărturisesc acestuia greşelile făcute, prin care i-au supărat pe semenii lor. Spovedania făcută duhovnicului este tainică, iar preotul nu are voie să spună nimănui mărturisirile credinciosului care i se confesează. După ce creştinul s-a spovedit, se poate împărtăşi. Preotul îi dă credinciosului puţin vin şi anafură, simboluri ale sângelui şi trupului Domnului.
Postul este o punte de comunicare cu Dumnezeu
Pe parcursul celor şapte săptămâni de post, credinciosul posteşte pentru ca Dumnezeu să-i împlinească o dorinţă, să-l scape de griji sau necazuri şi să-i dea sănătate. Tradiția spune că, dar dacă cerem ceva, trebuie să jertfim şi noi ceva pentru ca rugăciunea să fie ascultată. Postirea alături de rugăciune și de voință este o punte de comunicarea cu Dumnezeu.
În Săptămâna Mare credinciosul nu mai cere nimic
Credinciosul posteşte pentru a dărui mulţumirea şi iubirea sa lui Hristos, cel care s-a răstignit pentru păcatele noastre. În Săptămâna mare , spun sfinții părinți, credinciosul nu mai cere nimic, el participă prin nevoinţă la Pătimirile lui Hristos, urcând alături de El pe drumul Golgotei, bucurâdu-se apoi de Clipa Învierii celui care a ridicat păcatele lumii.
Tradiţiile din Postul Mare datează de sute de ani și sunt diferite de la o regiune a ţării la altaÎn județul Neamț: Spălarea hainelor și a vaselor
În anumite localităţi din judeţul Neamţ există anumite tradiții care, de secole, sunt respectate de fiecare credincios. Un renumit obicei moștenit din bătrâni, se referă la spălarea hainelor tuturor membrilor familiei. De asemenea, înainte de Post se spală oalele în care s-au preparat bucate de dulce, pentru a îndepărta grăsimea și urmele alimentelor de frupt. În apa clocotită gospodinele toarnă leșie și, în această soluție care scoate pete și deznifectează, se pun și hainele. Gospodinele verifică dacă leșia este concentrată și aruncă în vasul respectiv un ou proaspăt. Dacă oul iese la suprafaţă leşia este concentrată și îndeplinește rolul de purificare.
Pentru alungarea ispitelor se aprind focuri pe dealurile satului
Pentru alungarea ispitelor, gospodarii aprind focuri pe dealurile din apropierea satelor și fac mult zgomot. Ei cred că acest ritual are efectele dorite și liniștea plutește deasupra satelor.
În timpul Postului sătenii poartă doliu și nu consumă ulei
Pe toată perioada Postului, sătenii din satul Burlăiești , comuna Secuieni, poartă doliu sau haine închise la culoare pentru moartea Mântuitorului. De asemenea, și biserica din sat este împodobită cu lucruri negre. Mai mult, în prima săptămână a Postului, sătenii consumă legume în sucul lor și renunță la ulei în timpul Postului. În această privință, ei au dezlegare la Buna Vestire și la Florii.
Se aprind focuri în fața caselor
În fiecare an la intrarea în postul Paştelui, în multe localități din Muntenia și din Oltenia se păstrează o tradiție din vremuri îndepărtate: se aprind focuri în faţa caselor. Sătenii împlinesc acest ritual deoarece ei cred că focul alungă duşmanii şi necazurile din gospodăria lor şi atrag sporul și norocul în viața lor.
