Cum s-a schimbat arta machiajului de-a lungul timpului VIDEO
În fiecare societate care a existat de-a lungul istoriei, oamenii s-au folosit de arta machiajului pentru a exprima o moștenire culturală, o stare de spirit sau un model de frumusețe experimentală.
Cum s-a schimbat de-a lungul timpului felul în care femeile se machiază? Buzzfeed.com ne prezintă câteva pietre de hotar în acest domeniu, care s-a schimbat radical de-a lungul mileniilor.
De la Egiptul Antic, la anii '60
Egiptul Antic (3150-31 î.e.n)
Femeile din Egiptul Antic își conturau ochii cu o substanță despre care se credea că le protejează de orbire. Pleoapele lor erau colorate cu verde sau albastru, în timp ce buzele rujate erau un semn distinctiv al celor cu un statut social superior (inclusib bărbații se rujau).
Grecia Antică (800-500 î.e.n)
Țelul industriei cosmeticelor din Grecia Antică era frumusețea naturală. Semnul distinctiv al acestei perioade era constituit din sprâncenele unite. Cele care nu aveau așa ceva de la natură își lipeau păr de animale între sprâncene.
Era Gupta din India (320-550 e.n)
Femeile din India și-au conturat ochii încă din vremuri străvechi, iar acest lucru a continuat și în Era Gupta. Atunci femeile își împleteau părul sau îl strângeau într-un coc decorat cu flori. În plus, bindi-ul, obiectul de podoabă purtat pe frunte, care simboliza al șaselea ochi chakra, era folosit îndeosebi de femeile hinduse căsătorite.
Era Elisabetană (1558-1603)
Regina Elisabeta I a dictat moda în epoca elisabetană. Pe atunci, era la modă ca femeile să-și radă sprâncenele și baza părului, pentru a da impresia unei frunți mai late. În plus, ele își pudrau fața cu un praf alb, pentru a părea mai palide. Având în vedere că regina Elisabeta I avea părul roșcat, femeile contemporane cu ea au început să-și vopsească pletele sau să poarte peruci în aceeași culoare.
Gheișele japoneze (mijlocul secolului 18)
Gheișele au devenit o parte integrantă a sociaetății japoneze la mijlocul secolului 18. Erau și sunt în continuare persoane de divertisment, care cântau cu vocea, stăpâneau instrumentele muzicale, dansau și scriau poezie, lucruri pe care le învățau în cel puțin trei ani de pregătire. Gheișele aplicau pe față și pe gât un fond de ten alb, iar buzele erau colorate cu roșu, sub forma unui boboc de floare. Ochii erau conturați cu negru în partea de sus și cu roșu în partea de jos. Părul era strâns într-un coc și era decorat cu piepteni și ace de păr.
Pre-Revoluția Franceză (1775-1789)
Machiajul din perioada de dinaintea Revoluției Franceze a fost inspirat de Maria Antoaneta, care a domnit alături de soțul ei până la Revoluție. Atunci, femeile își pudrau fața, gâtul și umerii cu alb, pentru a părea cât mai palide. Unele își desenau chiar și venele albastre. În plus, ele își aplicau pe față alunițe din mătase neagră de diferite mărimi și forme. Părul era strâns și înfoiat deasupra capului pentru a atinge aceeași dimensiune ca fața. Cele care nu aveau suficient păr natural pentru asta purtau peruci. În plus, indiferent că era vorba de păr natural sau de peruci, acesta era dat cu pudră albă.
Era Victoriană (1837-1901)
Regina Victoria a Angliei a dat tonul pentru idealul de frumusețe al secolului 19, ea declarând public că machiajul este nepoliticos. Din această cauză, pielea era foarte importantă, așa că femeile se pudrau foarte puțin. Buzele și obrajii colorați erau considerați scandaloși, prin urmare reprezentantele sexului slab se ciupeau ca să obțină puțină culoare pe față. Părul lung era un simbol al feminității, dar de cele mai multe ori era strâns într-un coc.
Nebuneștii ani '60 (1960-1969)
Mișcarea de eliberare din anii '60 a creat o atmosferă experimentală, care s-a extins și la machiaj. Femeile își colorau pleopele în toate nuanțele, își conturau ochii foarte puternic și purtau gene false. Câteofată, genele false erau foarte colorate sau aveau aplicații.
