Adevărat sau fals despre alergiile alimentare

Peste 4% din adulţi şi 8% din copii trebuie să acorde o atenţie şi mai mare alimentelor pe care le consumă. Motivul? Reacţiile alergice la diverse proteinele din diverse alimente.

«Se manifestă doar prin reacţii pe piele»

FALS. Cu toate că reacţiile cutanate – mâncărime, urticarie, roşeaţă – sunt cele mai frecvente simptome, alergiile alimentare se pot manifesta şi prin probleme digestive (alternanţă constipaţie-diaree) şi respiratorii (rinită).

«Simptomele apar după câteva minute»

ADEVĂRAT şi FALS. Manifestările reacţiilor alergice pot fi imediate (apar după câteva minute de la ingerarea alimentului alergen) sau tardive (survin după câteva ore).

«Pot fi puse în evidenţă prin anumite teste»

ADEVĂRAT. După apariţia simptomelor sugestive pentru alergii alimentare, este indicată prezentarea la medic. Alergiile alimentare se diagnostichează cu ajutorul testelor cutanate de tip prick şi serologice. 

«Apar doar la adulţi»

FALS. Dimpotrivă, sunt mai frecvente la copii. În cazul celor mici, printre alergiile frecvente se numără cea la laptele de vacă, la ou şi peşte. La adolescenţi şi adulţi se depistează mai des alergii la alune, nuci, migdale, peşte şi soia.

«Unele alergii pot să dispară după un timp»

ADEVĂRAT. În aproape 80% din cazuri, copiii cu alergii se vindecă în jurul vârstei de şase ani, cel târziu în adolescenţă. Alergiile care au o probabilitate mai mică să dispară în timp sunt cele la alune şi fructe de mare.

«Se tratează cu antihistaminice»

ADEVĂRAT. Evitarea alimentului alergen este cea mai importantă măsură pe care o poate lua persoana cu o astfel de problemă de sănătate. Planul de tratament al alergiei alimentare include antihistaminicele, corticosteroizii şi, în caz de şoc anafilactic, andrenalină. Persoanele care au mai avut episoade de anafilaxie trebuie să aibă în permanenţă asupra loc adrenalină autoinjectabilă.

«Pot apărea alergii încrucişate»

ADEVĂRAT. Sunt situaţii când, de pildă, o persoană cu alergie la acarieni dezvoltă reacţii alergice la diverse alimente. Acest lucru se produce când sistemul imunitar recunoaşte o proteină specifică acarienilor, care este prezentă şi în unele alimente. Aşadar, cine are alergie la acarieni poate dezvolta o alergie încrucişată la creveţi, crab şi homar. Mai pot apărea alergii încrucişate şi între polen de graminee şi roşii, între carne de pasăre şi ou, între lapte de vacă şi carne de vită, între arahide şi soia, mazăre şi linte, între susan/muştar şi kiwi/alune.