Boala care ucide sute de români în fiecare zi. România, printre țările cu cea mai mare mortalitate din UE

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România, unde afecțiunile inimii și ale vaselor de sânge provoacă aproximativ jumătate dintre decese. Datele europene arată o diferență majoră față de media Uniunii Europene, în timp ce specialiștii atrag atenția asupra importanței controalelor preventive și a diagnosticării timpurii.

Boala care ucide sute de români în fiecare zi. Foto: arhiva

Bolile de inimă continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică în România. În fiecare an, sute de mii de oameni din Europa sunt afectați de complicațiile cardiovasculare, iar țara noastră se află printre statele europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate acestor afecțiuni.

Potrivit datelor pentru anul 2023 prezentate în materialul Observator News, România a înregistrat 787 de decese provocate de boli circulatorii la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 313 decese la 100.000 de locuitori. Astfel, mortalitatea din țara noastră este de peste două ori mai mare decât media UE, iar România ocupă locul al doilea în clasamentul european, după Bulgaria.

Unul dintre motivele de îngrijorare este faptul că multe dintre aceste afecțiuni pot evolua fără simptome evidente. De multe ori, oamenii ajung la medic abia atunci când apar manifestări care nu mai pot fi ignorate.

Bolile cardiovasculare provoacă aproximativ jumătate dintre decesele din România

Afecțiunile inimii și ale sistemului circulator au un impact major asupra sănătății populației. La nivel național, nicio regiune nu este ferită de această problemă, iar bolile cardiovasculare sunt asociate cu cel puțin jumătate dintre decese.

Cu toate acestea, controalele medicale periodice nu reprezintă o prioritate pentru toți românii. Responsabilitățile profesionale, familia și lipsa timpului sunt printre motivele invocate de cei care amână vizita la medic.

„Acum vreo 2 ani, cred. Importante sunt, timp nu avem. Familie, job, părinţi. Când nu mai poți”, spun oamenii citați de Observator News.

Specialiștii avertizează că această abordare poate întârzia identificarea unor probleme cardiovasculare și poate crește riscul unor complicații grave.

Elisabeta Bădilă, președintele ales al Societății Române de Cardiologie, atrage atenția asupra nivelului ridicat de risc cardiovascular din România.

„România este în zona roșu aprins de risc cardiovascular foarte înalt în Europa. Numărul Nașterililor a scăzut în ultima perioadă, iar mortalitatea cardiovasculară în România cel puțin continuă să aibă o tendiță staționară”, a declarat Elisabeta Bădilă, președintele ales al Societății Române de Cardiologie.

România, la mare distanță de media europeană privind mortalitatea cardiovasculară

Diferențele dintre România și alte state europene sunt semnificative. În Uniunea Europeană, aproximativ una din trei persoane moare din cauza bolilor sistemului circulator, însă situația din țara noastră este mult mai gravă.

Datele Eurostat indică o rată a mortalității cardiovasculare în România de aproape trei ori mai mare decât cea din Franța. Reducerea acestui decalaj presupune măsuri susținute de prevenție, educație pentru sănătate și acces la servicii medicale.

Medicul cardiolog Claudiu Stoicescu consideră că îmbunătățirea situației este posibilă, însă schimbările au nevoie de timp și de aplicarea consecventă a măsurilor cunoscute.

„Nu vom ajunge în punctul în care se găsește Franța foarte curând. Cu străduință, cu educație, cu politici bine așezate. cu ceea ce se cheamă stabilitate și cu implementare corectă a lucrurilor care sunt bine știute, probabil că vom ajunge într-un interval ceva mai scurt decât ne-am dorit. S-au schimbat mentalitățile. Oamenii fac mai mult sport și este evident lucrul acesta”, a declarat Claudiu Stoicescu, medic specialist cardiolog, pentru sursa citată.

Activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și monitorizarea factorilor de risc sunt printre măsurile care pot contribui la reducerea riscului cardiovascular. Totuși, prevenția nu se rezumă la schimbările stilului de viață, ci presupune și evaluări medicale adaptate fiecărei persoane.

Controale preventive pentru depistarea timpurie a bolilor de inimă

La nivel european, Comisia Europeană propune intensificarea măsurilor de prevenție, astfel încât riscurile cardiovasculare să fie identificate înainte de apariția unor evenimente grave, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral (AVC).

Printre parametrii care pot fi verificați în cadrul controalelor se numără tensiunea arterială, glicemia și colesterolul. Identificarea din timp a valorilor anormale le permite medicilor să evalueze riscurile și să recomande măsurile necesare.

Importanța controalelor regulate este recunoscută și de o parte dintre români, inclusiv de cei care nu prezintă simptome.

„100% mi-aș face controle chiar dacă nu am simptome, pentru că astea sunt cele mai periculoase și simptomele de obicei sunt fantome și invizibile”. „Ultimul control.. nu ştiu.. 6 luni. Ca să nu dăm colţul. Sunt în tratament de mulți ani”, spun oamenii.

În România există deja un cadru pentru prevenția prin intermediul medicului de familie. Pentru adulții asimptomatici cu vârsta de peste 40 de ani, consultațiile preventive sunt decontate o dată pe an, conform informațiilor prezentate în material. În funcție de situația pacientului, medicul poate recomanda analize uzuale și investigații suplimentare.

Persoanele care prezintă suspiciuni de boală pot beneficia de evaluări medicale și investigații pe baza trimiterii, în condițiile prevăzute de sistemul de asigurări de sănătate.

Cum ar putea ajuta inteligența artificială în prevenția cardiovasculară

Tehnologia ar putea avea un rol tot mai important în identificarea persoanelor cu risc cardiovascular crescut. Inteligența artificială poate contribui la calcularea scorurilor de risc și la sprijinirea medicilor în alegerea unor măsuri preventive adaptate fiecărui pacient.

Profesorul universitar doctor Dragoș Vinereanu, medic cardiolog, explică modul în care aceste instrumente ar putea susține prevenția.

„Inteligența ne ajută în prevenție, ne poate calcula scorurile, ne poate spune care sunt măsurile pe care să le aplicăm în prevenția cardiovasculară, care sunt rămurile cele mai simple, să facem un pic de efort, cât efort să facem”, a declarat profesorul universitar doctor Dragoș Vinereanu, medic cardiolog.

Utilizarea inteligenței artificiale nu înlocuiește consultația medicală, dar poate oferi un sprijin suplimentar în evaluarea riscurilor și în stabilirea conduitei preventive.

Bolile cardiovasculare, o povară de sute de miliarde de euro pentru Europa

Impactul afecțiunilor cardiovasculare nu se limitează la numărul de decese. Aceste boli afectează calitatea vieții pacienților, cresc nevoia de îngrijire medicală și generează costuri importante pentru sistemele de sănătate.

La nivel european, aproximativ 62 de milioane de persoane trăiesc cu o boală cardiovasculară. Costurile asociate tratamentului și gestionării acestor afecțiuni depășesc 282 de miliarde de euro anual.

În acest context, prevenția, controalele periodice și diagnosticarea timpurie rămân esențiale. Pentru România, reducerea mortalității cardiovasculare reprezintă o provocare majoră, iar accesul la informații corecte și la servicii medicale poate contribui la identificarea riscurilor înainte de apariția complicațiilor.