Ce se întâmplă cu organismul în timpul sărutului

Primul nostru contact cu sentimentele de dragoste şi securitate implică, de cele mai multe ori, stimularea buzelor prin aplicarea presiunii, practic prin simularea unor comportamente similare sărutului, precum alăptatul sau hrănirea cu biberonul. Astfel, aceste experienţe incipiente construiesc nişte ”cărări” neuronale în creierul copilului, care va învăţa să asocieze sărutul cu o emoţie pozitivă. Buzele sunt cea mai expusă zonă erogenă a corpului. Spre deosebire de majoritatea animalelor, buzele oamenilor sunt orientate către exterior şi sunt ,,dotate'' cu numeroase terminaţii nervoase. Prin urmare, chiar şi o atingere fină transmite creierului o ,,avalanşă'' de informaţii. Sărutul activează o porţiune foarte mare a creierului asociată cu informaţia senzorială şi duce la eliberarea a numeroşi neurotransmiţători şi hormoni care vor dicta felul în care vom acţiona în continuare. Psihologii de la Universitatea de Stat din New York au descoperit că 59% dintre bărbaţi şi 66% dintre femei au pus capăt unei relaţii din cauza unui sărut nereuşit. De asemenea, cercetătorii suedezi au arătat că femeile sunt cel mai atrase de mirosul bărbaţilor care au un cod genetic diferit de al lor în ceea ce priveşte sistemul imunitar. Oamenii de ştiinţă susţin că un cuplu cu două coduri diferite de a lupta împotriva afecţiunilor, ar putea da naştere unor copii cu un sistem imunitar mai puternic. Pe lângă găsirea unui partener de viaţă, un alt beneficiu al unui sărut pasional este eliberarea de dopamină, hormon asociat cu o stare de bine, oxitocină, numită hormonul iubirii, dar şi adrenalină sau cortizol, hormon care reduce nivelul de stres. Nu în ultimul rând, senzaţiile resimţite în timpul sărutului a fost comparate adesea cu cele simţite în timpul îndrăgostirii.