Ceaiul ce alină bolile stomacului. Are efecte carminative, uşor sedative, antispastice şi tonice

Folosit în scop medicinal din cele mai vechi timpuri, muşeţelul are numeroase virtuţi terapeutice.  În principal, este recunoscut pentru beneficiile pe care le are asupra problemelor stomacului. 

Intern

Pentru efectele carminative, uşor sedative, antispastice şi tonic. Se utilizează sub formă de infuzie (1 linguriţă de plantă la 1 cană apă, 1-2 căni pe zi) sau extracţie dublă: se macerează la rece 1-2 linguriţe de flori în jumătate de cană de apă, timp de 30 minute. Soluţia se strecoară, iar florile se infuzează cu o altă jumătate de cană de apă clocotită. Cele două lichide se amestecă, iar amestecul se bea de-a lungul unei zile.

Muşeţelul este indicat în afecţiuni precum: amigdalite, catar cronic respirator, faringite, reacţii alergice, astm alergic, colici, tulburări digestive însoţite de durere şi balonare (gastrită hiperacidă, ulcer gastric, colită), spasme intestinale, stări dispeptice, diaree, cistite, iritabilitate premenstruală, menstre dureroase, tulburări menstruale, dezechilibre hormonale la pubertate, insomnii (adjuvant), stres. 

Extern

Pentru acţiunea cicatrizantă, emolientă şi antiflogistică. Muşeţelul poate fi folosit sub formă de: inhalaţii (în afecţiuni ale căilor respiratorii superioare şi ale sinusurilor, astm alergic – 1 l de apă fiartă se toarnă peste 4 linguri de muşeţel, iar aburul se inhalează sub un prosop); clisme (în stări iritative ale intestinului gros); comprese şi spălături (în conjuctivite şi alte inflamaţii ale ochilor, pete şi iritaţii cutanate, prurit vulvar, erupţii cutanate care provoacă mâncărimi sau supuraţii).

Pentru comprese, se toarnă 250 ml lapte fierbinte peste 1 lingură de muşeţel, se infuzează 1 minut, se strecoară şi se foloseşte călduţ. Se mai poate face gargară cu infuzie – 3 linguri la 1 cană de apă, la care se adaugă 4 g de acid boric, conform farmaciata.ro.