Sărbătoarea Sfântului Ignatie Teoforul: Tradiții la Ignatul porcului
Biserica ortodoxă îl sărbătoreşte duminică, 20 decembrie, pe Sfântul Ignatie Teoforul. Potrivit unor surse religioase, Sfântul Ignatie s-a născut în anul 35 și a sfârșit mucenicește la data de 20 decembrie în anul 107 d.Hr, în amfiteatrut de la Roma, sfâșiat de fiare.
Documentele religioase ale vremii menționează că Sfântul Ignatie ar fi fost sirian de origine, iar înainte de convertirea sa la creștinism ar fi fost păgân și un persecutor aprig al creștinilor. În traducere, numele de „Teoforul” înseamnă „purtător de Dumnezeu”.
Despre Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie, documentele religioase menționează că este un urmaş al apostolilor, că a fost al doilea patriarh al Bisericii Antiohiei și ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan. Când împăratul Traian ( care a domnit între anii 98-107)a trecut prin Antiohia, Sfântul Ignatie a fost adus la porunca acestuia și cercetat îndelung pentru convigerile sale religioase. În zadar a încercat împăratul Traian să-l convingă să renunțe la credinţa în Hristos. Din această cauză, Sfântul a fost arestat alături de alți creștini, iar în timpul persecuțiilor creștine de la Roma, Sfântul Ignatie a fost chinuit vreme îndelungată. Documentele religioase ale vremii dovedesc că, în timpul supliciului, credinciosul Ignatie a suportat cu demnitate chinurile. După ce Ignatie a trecut și peste această piatră de încercare, împăratul s-a răzbunat și l-a trimis legat la Roma, păzit de zece ostaşi, pe care Ignatie i-a numit leoparzi. În final, împăratul a decis ca Sfântul Ignatie să fie aruncat în cușca fiarelor în renumitul Amfiteatru de la Roma, pentru a fi mâncat de fiare. Decizia împăratului nu l-a înspăimântat pe Sfânt, dimpotrivă. În drum spre Roma, Sfântul s-a rugat în bisericile prin care trecea să fie mâncat de fiare. Totodată, el a insistat în faţa unui grup de romani care voiau să obţină achitarea lui de la autorităţile imperiului să nu intervină pentru salvarea lui de la o moarte dramarică:”Lăsaţi-mă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu şi sunt măcinat de dinţii fiarelor, ca să fiu pâine curată a lui Hristos”. După tragedie, câţiva creştini au adunat în taină rămăşiţele sale pământeşti din Amfiteatrul din Roma şi le-au dus în Antiohia.
Tradiții populare în ziua de Ignat
În calendarul popular, în ziua Sfântului Ignatie se împlineşte ritualul Ignatul porcilor. Cuvântul Ignat provine din latinescul Ignis, care înseamnă foc. În vremuri îndepărtate, ziua de Ignat era una dintre cele mai importante sărbători solare.
Porcul de Crăciun este sacrificat în ziua de 20 decembrie
În calendarul popular, la 20 decembrie se împlineşte ritualul Ignatul porcilor și grăsunul de Crăciun este sacrificat în această zi. Din bătrâni se spune că sacrificarea porcului trebuie să se împlinească în ziua destinată Ignatului- pe 20 decembrie. Când acest obicei nu este respectat la această dată, animalul începe să slăbească și se îmbolnăvește.
Cine trebuie să participe la ignatul porcului
Prin tradiție, sacrificarea porcului se împlinește în numeroase zone din țară și la ritualul de Ignat participă rudele şi prietenii familiei care taie porc pentru Crăciun. În această privință, există și unele restricții care susțin că la sacrificiul porcului nu trebuie să asiste persoanele foarte miloase, pentru că atunci carnea acestuia nu va fi gustoasă.
În ziua de Ignat, gospodina începe pregătirile pentru ritual
În ziua de Ignat, gospodina se scoală de dimineaţă şi începe pregătirile pentru sacrificarea porcului în gospodăria sa, după o veche tradiție, în anumite condiții în spațiu și în timp.
Mai întâi, gospodina purifică locul unde are loc sacrificarea porcului prin tămâierea și prin stropirea acelui spațiu cu apă neîncepută. De asemenea, sacrificarea porcului se împlinește în anumite ore ale zilei: după răsăritul soarelui sau înainte de apus, atunci când soarele străluceşte pe cer.
De Ignat, oamenii trebuie să vadă sânge
În tradiţia populară se crede că oamenii trebuie vadă sânge în ziua de Ignat; în acest fel, participanții la ritual vor fi feriţi de boli în Noul An.
Mai mult, în unele localităţi, copiii care participă la ritual sunt urcaţi pe pântecul porcului și li se face semnul crucii pe frunte cu sângele animalului sacrificat. Obiceiul este respectat mai ales în mediul rural și se crede că acei copii vor fi rumeni în obraji şi vor fi ocoliți de efectele deochiului pe parcursul noului an.
De ce este bine ca porcul sacrificat să aibă culoarea neagră
Ținând seama de tradiția populară, unii etnologi susțin că sacrificarea porcului de culoare neagră are o semnificație aparte. Carnea acestui porc, tăiat la Ignat, are efecte vindecătoare pentru persoanele suferinde de o boală ciudată numită în popor ”Spurcatul”. În mediul rural, această afecțiune stârneşte mare teamă pentru că boala se manifestă printr-o durere care “se mută” în tot corpul.
Remedii populare preparate din sângele porcului negru
În medicina populară se spune că sângele porcului negru amestecat cu făină, reprezintă un leac sigur pentru bolile grave. Când sângele porcului negru este amestecat cu mei se lasă să se usuce. Cu acest “leac”se afumă copiii pentru a fi vindecați de guturai, de frică şi de alte boli ale copilăriei. Totodată, etnologii semnalează că în tradiţia populară şi untura adunată de la porcul negru este bună pentru descântece şi pentru îndepărtarea relelor.
De asemenea, în popor se crede că persoanele care asistă la ignatul porcului negru trebuie să vadă sânge, pentru a fi ferite de boli în Noul An.
Stăpânul casei împlinește ritualul înjunghierii porcului
Ritualul înjunghierii animalului este împlinit de bărbatul care se îngrijeşte de gospodărie. În multe sate din Oltenia și Muntenia, înainte de a fi înjunghiat, porcul este stropit cu agheasmă şi este aşezat cu capul spre răsărit. După aceea, persoana care-l taie îi face semnul crucii pe ceafă cu cuţitul.
La ignatul porcului se respectă anumite etape
După ce a fost înjunghiat, animalul este spălat, pârlit şi frecat cu sare. În etapa următoare a ritualului, porcul se înveleşte cu o pătură. Atunci, copiii cei mici din familia care a sacrificat porcul se urcă pe pântecul acestuia şi se veselesc, pentru ca acesta să fie mâncat cu poftă.
O etapă gustoasă a ritualului: „Pomana porcului”
După sacrificare, ritualul Ignatului se continuă cu "Pomana porcului". Cu acest prilej, bucatele de carne proaspătă sunt prăjite în untură şi din ”pomană” se hrănesc toţi cei prezenţi la ceremonie.
Bășica porcului, ”clopoțelul” bucuriei în casa gospodarului
În ziua ignatulu, băşica sacrificatului joacă și ea un rol în viața gospodarului care taie porcul. În bășica acestuia se pun boabe, apoi aceasta se lasă să se usuce. Când s-a uscat foarte bine, băşica porcului se scutură precum un clopoţel. Dacă boabele fac mult zgomot înseamnă că familia care a sacrificat porcul va avea parte de veselie şi de numeroase bucurii.Într-o altă etapă în ritualul ignatului, după ce băşica porcului a fost pusă la uscat, grăsunului i se taie coada şi urechile, iar în unele zone geografice acestea sunt consumate de copiii din familia care a tăiat porcul.
Coada și urechile sacrificatului simbolizează sfârșitul Postului Crăciunului
În ritualul ignatului, grăsunului i se taie coada şi urechile, iar în unele zone geografice acestea sunt consumate de copiii din familia care a tăiat porcul. Acest moment simbolizează sfârșitul Postului Crăciunului.
Obiceiuri urmate de urarea: ”Doamne ajută să-l mâncăm sănătoși!”.
Gospodarul face semnul crucii cu cuțitul pe fruntea sacrificatului și spune :” Doamne ajută, să-l mâncăm sănătoși!” După acest moment, gospodina casei are misiunea să tranşeze carnea pe categorii, să taie capul și picioarele porcului, ingredient pentru piftia de Anul Nou.
