Atacatorul trenului a fugit sau s-a sinucis?
Procurorii au început urmărirea penală împotriva lui Florin Vlad, suspectul principal în cazul deraierii acceleratului 1692, dar şi a angajaţilor CFR care au făcut săptămâna trecută lucrări la şine.
Anchetatorii spun că au ridicat de la faţa locului multe probe care ar putea să-i conducă la cauzele care au determinat deraierea acceleratului 1692 Timişoara - Bucureşti, în dreptul localităţii doljene Cârcea.
Au fost luate amprente de pe bucăţile de şină, inclusiv un chiştoc de ţigară şi un CD, găsite în dreptul porţiunii unde au fost aruncate şuruburile rupte.
Procurorii l-au căutat din nou, marţi dimineaţa, pe Florin Vlad, însă acesta nu a mai fost de găsit.
Vecinii cred că bărbatul de 53 de ani s-a sinucis, de teamă să nu îşi petreacă restul zilelor după gratii.
Şi poliţiştii l-au căutat în cursul dimineţii de ieri, la domiciliu, dar fără folos. Unii dintre prietenii lui nea Florin, cum este cunoscut în comună, au încercat să pătrundă prin efracţie în apartamentul bărbatului, să vadă dacă acesta mai trăieşte.
Mişu Toboş (45 de ani) a ajuns pe mâna poliţiei după ce a intrat în locuinţa lui Vlad prin geamul de la baie.
"M-am gândit că l-oi găsi fără suflare în pat sau legat de vreun ştreang. În loc să fac un bine, m-am trezit luat de poliţişti. Era vraişte în toate cele trei camere. Cred că zugrăvea, pentru că patul din dormitor avea cearşaful aruncat, scaunele erau înşirate în mijloc şi am văzut trei găleţi încărcate cu var. În bucătărie nu am găsit nimic de mâncare pe masă, iar baia era goală", povesteşte Mişu Toboş.
Ei au fost îngerii păzitori ai răniţilor
Au plecat spre Bucureşti la cursuri de perfecţionare, însă au avut parte de cea mai grea lecţie de până acum, una din viaţa reală. Este vorba de doi tineri jandarmi din Craiova, Florin Roşu (32 de ani) şi Marian Chirea (21 de ani) care s-au aflat în trenul deraiat în dreptul localităţii doljene Cârcea.
Nu se gândeau nici o clipă că trenul accelerat le va pune la încercare pregătirea militară de până acum. Se aflau în al patrulea vagon al trenului.
"S-a auzit o bubuitură puternică, iar trenul a sărit de pe şine. Lumea a început să ţipe, să intre în panică. Un bărbat, mai în vârstă, aflat cu noi în compartiment, a început să strige că va muri. Am spart geamul compartimentului şi împreună cu Marian l-am scos din vagonul sărit de pe şine. Era beznă, nu vedeam la doi metri în faţă. Am sunat la 112, dar linia era ocupată. Atunci, ne-am alertat colegii de la Jandarmeria din Craiova şi i-am chemat în ajutor. Toată lumea ţipa îngrozită. O mamă îşi striga disperată fetiţa. Cu greu am reuşit să facem un culoar printre ciulinii care înconjurau vagoanele pentru a evacua oamenii fără a-i răni. I-am pus pe toţi la adăpost pentru că ne era frică că vagoanele se puteau prăbuşi peste oameni. Norocul nostru a fost că accidentul nu a avut loc câteva sute de metri mai încolo, unde calea ferată este traversată de un viaduct de beton. Dacă ne izbeam de el, ne făceam terci", spune emoţionat Florin Roşu.
