8 reguli speciale ale Postului Paştelui. Tradiţii şi superstiţii de care trebuie să ții cont pentru a-ți merge bine tot anul
Postul Paştelui începe mâine, 18 martie, şi reprezintă o perioadă de pregătire a minţii, sufletului şi trupului credincioşilor pentru Învierea Domnului, sărbătorită anul acesta în data de 5 mai. Această perioadă reprezintă cea mai lungă şi aspră perioadă de abstinenţă din calendarul creştin ortodox.
În teologia ortodoxă, postul nu este înţeles numai ca abstinenţă alimentară, ci ca o practică-test pentru îndepărtarea de patimi. De ce trebuie să ţinem post? Această decizie aduce vindecare sufletească apropiindu-l pe om de Dumnezeu, sunt încurajate faptele bune şi ajutorarea celorlalţi.
Potrivit Bisericii, respectarea rigorilor din această perioadă are efecte benefice şi din punct de vedere biologic. Schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism şi la îmbunătăţirea sănătăţii fizice. Alt efect benefic este că postul presupune renunţarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.
Doar două zile cu dezlegare la peşte
Conform tradiţiei actuale a Bisericii citată de basilica.ro, în Postul Paştelui se posteşte astfel:
1. În primele două zile (luni şi marţi din prima săptămână) se recomandă post complet.
2. Pentru cei care nu pot ţine post complet, se recomandă ajunare (post de o zi) până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
3. Aceleaşi reguli sunt valabile şi pentru zilele de luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor (29 aprilie-4 mai);
4. În ziua de miercuri din Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
5. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
6. Există doar două sărbători cu dezlegare la peşte, de Buna Vestire (25 martie) şi în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie), care e şi Duminica Floriilor.
7. În primele şase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Moşilor”, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei morţi. Se fac slujbe de pomenire, speciale care poartă numele de parastase.
8. Ultimele pomeniri pentru morţi din Postul Sfintelor Paşti se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
Tradiţii şi superstiţii în Postul Paştelui
* Se spune că auzul primului cântec al cucului înseamnă semn de primăvară, iar persoanele care gustă peşte de Buna Vestire se vor simţi bine tot anul.
* De Florii, pe 28 aprilie, credincioşii se duc dimineaţa la biserică la slujbă cu ramuri de salcie, care vor fi sfinţite de către preot. După terminarea slujbei crenguţele de salcie sunt duse acasă şi păstrate într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.
* Sâmbăta din ajunul Floriilor (27 aprilie) este cunoscută şi ca Moşii de Florii şi se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. În această zi, gospodinele pregătesc plăcinte şi le dau de pomană. Fetele tinere plantează flori sau, îmbrăcate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat.
* Una dintre cele mai vechi superstiţii spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte.
* O altă superstiţie avertizează că dacă până la Florii cântă broaştele, atunci vara va fi frumoasă.
* Altă superstiţie avertizează să nu se planteze pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceştia vor face numai flori, nu şi fructe.
* În Moldova şi Oltenia se spune că nu este bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi şi vei încărunţi prematur.
* Se spune că cine priveşte într-o oală cu apă în ziua de Paşte îşi poate vedea viitorul.
* Există credinţa că păstrarea unui ou fiert de Paşte până în anul următor poate prezice norocul.
* Superstiţiile includ şi ideea că cine doarme în ziua de Paşte va fi somnoros tot anul
* În sfârşit, în Moldova şi Oltenia se crede că cine se naşte în ziua de Paşte va fi norocos toată viaţa.
