Adevărul din spatele asasinării a lui Nicolae Iorga. De ce îl considerau legionarii responsabil
Data de 27 noiembrie este plină de însemnătate istorică. În 1867 s-a născut celebrul Grigore Antipa, iar 73 de ani mai târziu, în 1940, marele Nicolae Iorga a fost asasinat.
Pe 27 noiembrie, în 1867, s-a născut academicianul Grigore Antipa, un biolog, ihtiolog, zoolog și oceanolog român. Membru al Academiei Române, Antipa este considerat un inovator în mai multe domenii ale științei românești, fiind pionier în oceanologie, ecologie și hidrobiologie în România. A introdus conceptele de biosociologie și bioeconomie.
Una dintre contribuțiile sale remarcabile a fost fondarea Muzeului Național de Istorie Naturală din București, o instituție culturală de marcă în România, apreciată și vizitată frecvent. Grigore Antipa a încetat din viață în 1944.
Șocanta asasinare a lui Nicolae Iorga, ucis în aceeași zi cu Virgil Madjaru
În aceeași zi, pe 27 noiembrie 1940, Nicolae Iorga a fost răpit și asasinat de un grup de legionari lângă Strejnicu.
A fost împușcat de nouă ori. Motivul asasinatului a fost legat de o controversă anterioară între Iorga și liderul legionarilor, Corneliu Zelea Codreanu, pe care Iorga l-a procesat pentru ultraj adus unui demnitar în exercițiu, iar acesta a fost condamnat la zece ani de muncă forțată.
Asasinarea lui Iorga a avut loc în aceeași noapte cu uciderea țărănistului Virgil Madgearu, care a fost de asemenea răpit și ucis de legionari.
Nicolae Iorga a fost o figură complexă în cultura română, având multiple roluri și contribuții în istorie, critică literară, documentare, dramaturgie, poezie, enciclopedism, ministerialitate, parlamentarism, universitate și academia.
Iorga este considerat unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ai României, fiind numit "Voltaire-ul României" de către George Călinescu pentru impactul său la începutul secolului al XX-lea.
Tot pe 27 noiembrie 1940, 64 de deținuți politici, dintre care 5 foști oficiali și susținători ai regelui abdicat Carol al II-lea al României, sunt uciși de Garda de Fier.
Un al doilea „masacru de la Jilava”, care nu face obiectul acestiu articol, a avut loc pe parcursul pogromului comis de către aceeași mișcare în cadrul Rebeliunii legionare din ianuarie 1941, odată în pădurea Jilava, și apoi la primăria comunei.
