Marea iubire a lui Grigore Antipa. S-a sinucis de dorul lui
Marele om de ştiinţă Grigore Antipa, părintele oceanografiei româneşti, a avut o mare iubire: pe soția sa. Au fost nedespărțiți chiar și în fața morții. Atunci când el a murit în urma unui atac de anghină pectorală, Alina s-a sinucis.
Povestea neobişnuită de viaţă a fost relatată de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie Naturală ce poartă numele lui Grigore Antipa. Despre el se spunea că are „raţionament perfect“, iar gândirea sa vizionară a dus la crearea dioramelor în marile muzee ale lumii.
La 9 martie 2019 s-au împlinit 75 de ani de la moartea lui Grigore Antipa şi a preaiubitei sale soţii, Alina. Grigore Antipa era născut la 27 noiembrie 1867, la Botoşani, iar la 1 iulie 1899 s-a căsătorit cu Alina (Alexandrina) Petrescu, fiica generalului Zaharia Petrescu, născută în 1873.
„Datorită spiritului de ordine moştenit de la tatăl său, generalul Petrescu, şi a gustului artistic rafinat, moştenit de la mama sa, a fost întreaga viaţă un ajutor competent şi de nepreţuit în organizarea muzeului“, specifică experţii de la „Antipa“.
Grigore Antipa își răsfăța soția ca pe un copil
Alina şi Grigore formau o pereche pe care toată lumea o privea curios, dar admirativ. Cercetătorii de la „Antipa“ au făcut publice amintirile Zoei Cămărăşescu despre cuplul Grigore şi Alina Antipa.
„Toată lumea îl iubea şi o iubea şi pe soţia sa, o femeie frumoasă, elegantă, mult mai înaltă ca el, care se lăsa răsfăţată de Grigore ca un copil. Au trăit nedespărţiţi. Primitori, veseli mergeau peste tot împreună. Ea, cochetă, se ocupa mult de toalete, întârzia în faţa oglinzii şi prin prăvălii. Îl întâlneai pe Antipchen, aşteptând în capul scării sau în faţa unui magazin. A trecut Antipchen prin toate domniile, acelaşi om drăguţ, simplu, foarte preţuit în ţară ca şi în străinătate, pentru ştiinţa lui. Când el a murit, în 1944, Alina n-a putut înfrunta viaţa mai departe fără Grigoraş, şi s-a otrăvit. Dar timpul cât i-a trebuit ei ca să moară, l-a silit pe Antipchen s-o mai aştepte pentru ultima oară, întins în sicriu, în marea aulă a Muzeului până când Alina şi-a dat ultima suflare. Apoi au plecat împreună, acolo de unde nu te mai întorci“.
Un cercetător de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, Iorgu Petrescu, relatează ce scriau colaboratorii marelui om de ştiinţă legat de moartea soţilor Antipa.
Alina, soția lui Grigore Antipa, s-a otrăvit
„La 9 martie 1944, de Sfinţii Mucenici, însă Grigore Antipa, realizatorul şi organizatorul Muzeului care din 1 aprilie 1893 îi condusese ca nimeni altul destinele, care din 24 mai 1938 îi purta numele, se mută împreună cu iubita soție, Alina, din aceasă lume. Singurul care relatează într-un text publicat acest moment este colaboratorul său cel mai fidel, Mircea Paucă (1998). Tot de la Mircea Paucă ne-au rămas mărturii extrem de importante legate de ceremonia funebră, de cei care au venit pentru a-și prezenta condoleanțele, dar și grozăvia deciziei Alinei Antipa de a-și curma zilele golind un tub cu Luminal. Mircea Paucă a fost cel care s-a ocupat de toate formalitățile, inclusiv de incinerarea celor doi și montarea urnelor într-o mică nișă din peretele stâng ce separă holul de sala centrală, nișă în care au rămas până în 2008 când muzeul s-a închis pentru renovare. Mircea Paucă explicădecizia incinerării celor doi prin faptul că Antipa nu s-a ocupat vreodată să-și cumpere un loc de veci, iar în vreme de război era extrem de dificilăgăsirea unui loc la cimitir“, descrie Iorgu Petrescu.
Cine a fost Grigore Antipa
Muzeul Naţional de Istorie Naturală a României din Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină de la Constanţa sunt cele două mari edificii cu un renume datorat lui Grigora Antipa. De altfel, Antipa este considerat întemeietorul oceanografiei româneşti.
Grigore Antipa este considerat:
- inventatorul dioramelor;
- întemeietorul biosociologiei;
- întemeietorul bioeconomiei;
- întemeietorul muzeologiei moderne;
- întemeietorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti; primul ecolog român; primul hidrobiolog român;
- primul oceanolog român;
- autorul planului de construire a reţelei de canale din Delta Dunării;
- autorul planului de conservare şi valorificare a luncii inundabile a Dunării, distrusă astăzi datorită aplicării programului de îndiguire submersă propus de Anghel Saligny.
Grigoare Antipa a fondat mai multe institute
Antipa este fondator şi iniţiator pentru: Institutul Geologic al României (1906); Staţiunea de Cercetări piscicole din Delta Dunării (1924), Tulcea (astăzi Institutul Naţional pentru Cercetări şi Proiectare Delta Dunării); Institutul Bioceanografic (1932), Constanţa (actualmente Institutul Român de Cercetări Marine „Grigore Antipa“ Constanţa); Crescătoria sistematică de crapi Nucet (după 1937); Fundaţia de Cultură Naţională şi Asistenţă Publică „Menahem H. Elias” (1939); vicepreşedinte; Institutul de Cercetări Agronomice; propunere de organizare a Grădinii Zoologice din Bucureşti; Analele şi Buletinul Academiei Române în limbi străine (1913).
Citește și:
https://www.click.ro/news/national/mortile-ciudate-ale-marilor-scriitori-creanga-ucis-de-o-gogoasa
