Au scanat creierele utilizatorilor ChatGPT și au rămas fără cuvinte. Nimeni nu se aștepta la așa ceva!
Ce se întâmplă, de fapt, în creierul celor care folosesc ChatGPT? Răspunsul a venit dintr-un loc neașteptat: laboratoarele celebrului Institut de Tehnologie din Massachusetts (MIT), acolo unde un grup de cercetători a decis să afle adevărul.
Rezultatul? O descoperire care a lăsat lumea științifică înmărmurită: inteligența artificială nu doar că ne ajută să scriem mai repede, dar ne schimbă creierul – și nu în bine.
Experimentul care a stârnit valuri în lumea științifică
Cercetătorii de la Media Lab (MIT) au inițiat un studiu amplu pentru a observa impactul real al utilizării ChatGPT asupra activității cerebrale. Timp de patru luni, 54 de adulți, cu vârste între 18 și 39 de ani, au fost împărțiți în trei grupuri: unii au folosit ChatGPT pentru a scrie eseuri, alții au folosit Google, iar al treilea grup nu a apelat la niciun instrument digital.
În fiecare lună, participanții au fost rugați să redacteze un eseu, iar în timpul procesului au fost conectați la aparate EEG (electroencefalograme) care le-au monitorizat activitatea cerebrală în timp real.
Datele colectate au arătat clar: utilizatorii ChatGPT au prezentat o activitate cerebrală vizibil mai slabă decât ceilalți participanți. EEG-urile au indicat o conectivitate neurală redusă și o subactivare a rețelelor alfa și beta, rețele implicate în gândirea critică și procesarea lingvistică.
Pe măsură ce lunile treceau, implicarea cognitivă a celor care foloseau AI-ul a scăzut constant, iar calitatea eseurilor s-a deteriorat, atât din punct de vedere lingvistic, cât și comportamental. În contrast, participanții care nu au folosit deloc asistenți digitali au avut cele mai bune rezultate la toate capitolele.
Dependență, atrofie cognitivă și chiar deliruri
Descoperirile nu se opresc aici. Alte studii anterioare, realizate tot la MIT, au arătat că utilizatorii „intensivi” de ChatGPT pot dezvolta o dependență psihologică, iar lipsa accesului la chatbot le poate provoca simptome asemănătoare sevrajului.
Un studiu realizat de Carnegie Mellon în parteneriat cu Microsoft (principalul investitor OpenAI) a ajuns la concluzii similare: folosirea excesivă a chatboților duce la atrofierea gândirii critice și la o creștere a pasivității mentale. Practic, mintea devine leneșă, pentru că nu mai este provocată să gândească pe cont propriu.
Mai grav, o investigație recentă a publicației Futurism a documentat cazuri în care unii utilizatori au devenit obsedați de ChatGPT, dezvoltând chiar deliruri paranoice. În unele situații, oamenii au renunțat la tratamentele psihiatrice, luând în serios sfaturi oferite de AI.
Răspunsul OpenAI și tăcerea marilor companii
Confruntată cu aceste îngrijorări, compania OpenAI a transmis într-o declarație oficială:
„Știm că oamenii folosesc ChatGPT în contexte variate, inclusiv în momente extrem de personale, și luăm în serios această responsabilitate. Am introdus mecanisme de siguranță și lucrăm constant la îmbunătățirea reacțiilor în situații sensibile.”
Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că tehnologia avansează mai repede decât înțelegerea efectelor sale asupra minții umane. Și, în ciuda acestor semnale de alarmă, companiile mari par să nu încetinească deloc ritmul în care integrează AI în viața de zi cu zi: în educație, în sănătate, în justiție, în viața personală.
Un semnal de alarmă pentru o lume digitalizată
Descoperirea celor de la MIT pune în lumină o întrebare esențială: Suntem pe cale să cedăm gândirea critică în favoarea comodității?
Pe măsură ce tot mai mulți oameni apelează la AI pentru a gândi, redacta sau decide în locul lor, riscul este real: să devenim dependenți de o tehnologie care ne oferă soluții rapide, dar ne erodează capacitatea de a le înțelege cu adevărat.
