Când au început înaintașii oamenilor să meargă în picioare. Specialiștii vin cu precizări despre „hobiții” care trăiau pe Terra
O descoperire din Africa de Sud aruncă o lumină nouă asupra evoluției mersului biped la strămoșii umani.

Un os de șold aparținând speciei Paranthropus robustus, o rudă apropiată a oamenilor moderni, confirmă faptul că această specie se deplasa în poziție verticală, la fel ca Homo sapiens.
O fosilă rară
Descoperirea a fost făcută în Peștera Swartkrans, parte din faimosul sit „Leagănul Omenirii” de lângă Johannesburg, unde au fost identificate fosile atât de Paranthropus, cât și de Homo.
Deși specia Paranthropus robustus a fost cunoscută încă din 1938, până acum cele mai multe fosile disponibile erau cranii, dinți și maxilare — utile pentru înțelegerea capacității cerebrale, dar insuficiente pentru a stabili cu certitudine postura corporală.
Fosilele nou descoperite — oase de șold, coapsă și tibie — seamănă cu versiuni miniaturizate ale celor umane moderne, indicând mersul biped, o trăsătură esențială în linia evolutivă umană. Acestea oferă dovezi clare că Paranthropus robustus nu era adaptat pentru viața arboricolă, ci se deplasa pe două picioare, asemenea oamenilor de azi.
Un „hobbit” al epocii sale
Fosila analizată provine de la un individ de doar 103 cm înălțime și 27 kg, posibil o femelă adultă, potrivit cercetătorilor.
Dimensiunile reduse sunt chiar mai mici decât cele ale faimoasei „Lucy” (Australopithecus afarensis) și ale lui Homo floresiensis – supranumit „hobbitul”. Statura sa mică făcea din acest hominin o țintă ideală pentru prădătorii epocii, printre care hiene uriașe și pisici cu colți-sabie, scrie IFL Science.
Oasele poartă urme care ar putea fi atribuite atacurilor unor prădători precum leopardul modern, sugerând că riscul mortal era o constantă în viața acestei specii. Cu toate acestea, Paranthropus robustus a reușit să supraviețuiască peste un milion de ani în regiunea sud-africană.
Unelte, societăți și dileme evolutive
Fosilele de P. robustus sunt frecvent descoperite în apropierea uneltelor din piatră, însă nu este clar dacă acestea au fost fabricate de Paranthropus sau de contemporanii lor, Homo ergaster. Totuși, mersul în picioare ar putea sugera un avantaj funcțional: eliberarea mâinilor pentru transportul și manipularea obiectelor.
O altă temă fascinantă atinsă de cercetători este structura socială a speciei. Craniile și dinții anterior descoperiți indicau o diferență clară între sexe – masculii ar fi avut aproximativ 32 kg, iar femelele 24 kg. Acest lucru a dus la ipoteza unui model social asemănător gorilelor, cu un mascul dominant care se împerechează cu mai multe femele.
Însă fosila nou descoperită complică această teorie. Greutatea estimată de 27 kg se află între cele două valori, iar trăsăturile scheletului par a fi un amestec de caracteristici masculine și feminine.
Aceasta ar putea indica fie o variație mare în cadrul speciei, fie faptul că semnele sexuale secundare la homininii timpurii nu se potriveau tiparelor actuale.