Ce s-a întâmplat cu cele mai luxoase nave de pasageri ale României. „Lebedele” Mării Negre au făcut istorie
„Transilvania” și „Basarabia”, numite și „lebedele” Mării Negre datorită culorii lor albe, au fost două nave de croazieră care colindau oceanele și mările în perioada interbelică. Cele două au fost construite la șantierele din Copenhaga și au făcut nenumărate curse pe linia Constanța-Alexandria-Haifa-Beirut-Pireu-Istanbul-Constanța, la bordul lor aflându-se turiști străini.
Navele de pasageri asociate cu un hotel de lux
Cele două nave de pasageri dispuneau de bar, sală de dans, dar și cinema. Cabinele de lux erau rafinate și discrete, placate cu nuc satinat sau cu tapet colorat. Pasagerii se puteau bucura de lectură într-o sală special amenajată, iar mobilierul era confecționat din lemn prețios. Toate covoarele din încăperi erau lucrate manual, iar vesela și tacâmurile erau din porțelan și inox. Exista baie proprie în fiecare cabină, în timp ce turiștii se puteau bucura de preparate sofisticate, precum sturioni sau fripturi diversificate.
Odată cu cel de-al Doilea Război Mondial, autoritățile din Capitală le-au trimis la Istanbul pentru a le proteja de bombardamente. În 1944, „lebedele” Mării Negre au fost aduse la Constanța, conform informațiilor apărute în cartea „Amintiri despre o flotă pierdută-Navele românești ale Dunării și Mării” scrisă de Constantin Cumpănă și Corina Apostoleanu. În același an, procurorul-șef al URSS, Andrei Ianuarievici Vîșinki a venit în București să ceară navele de lux „Basarabia” și „Transilvania”.
„Transilvania” a ajuns o ruină după mai multe transformări
Avocatul Alexandru Danielpol a fost negociatorul României în Comisie, reușind astfel, să salveze vasul luxos din mâinile rușilor. „Basarabia” a fost redenumită „Ukraina”, odată ajunsă sub pavilion rusesc. În 1987 a fost tăiată la Gadani Beach, în Pakistan. De asemenea, „Transilvania” și-a continuat călătoriile pe Marea Neagră și Marea Mediterană, urmând ca după război să transporte prizonieri și emigranți. În 1975, „Transilvania” s-a apropiat de țărmul Portului Constanța, deoarece avea nevoie de reparații și dotări.
Cea mai urgentă investiție a fost montarea de detectoare de incendii. Ministerul Transporturilor și Telecomuncațiilor a avut și câteva oferte de schimbare a destinației navei. Institutul „Mircea cel Bătrân” a dorit să transforme nava într-o școală, în timp ce Oficiul Național de Turism propunea să o facă hotel plutitor.
Pe de altă parte, șantierul din Copenhaga care a construit-o își dorea să o expună la muzeul naval și să o înlocuiască cu altă navă de pasageri. Cu toate acestea, Nicolae Ceaușescu a refuzat ofertele, iar în cele din urmă, „Transilvania” a fost remorcată spre Șantierul Naval Galați. Ulterior, nava s-a răsturnat după ce s-a rupt din frânghiile care o legau la mal.
