Cetățile dacice care au devenit victime ale progresului. Ce momumente UNESCO din România au fost invadate de cabluri
Peste o sută de cetăți și fortificații antice au fost descoperite pe teritoriul României. Unele dintre ele au fost incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO, însă multe au rămas necunoscute publicului larg, iar altele au fost mutilate de intervenții brutale, fie pentru exploatarea resurselor, fie pentru infrastructura modernă.
Cetatea Ardeu, distrusă de cariera de calcar
În Munții Metaliferi, pe valea Geoagiului, cetatea dacică Ardeu păzea cândva exploatările miniere de aur și argint și drumul care lega valea Mureșului de Apuseni. Construită în secolul I î.Hr., fortificația a fost abandonată după războaiele cu romanii, dar a continuat să fie locuită sporadic în epoca romană și în Evul Mediu, transmite Adevarul.
Arheologii au descoperit aici urmele unui palat nobiliar, o fierărie, un atelier de bronz și fier, precum și artefacte remarcabile: statuia zeului Mercur, obiecte decorative din bronz, fragmente ceramice și chiar un zar din os de influență romană.
Din anii ’70, dealul a fost însă afectat de o exploatare de calcar. Exploatarea, încheiată în anii ’90, a lăsat în urmă un crater uriaș și a distrus o parte semnificativă din cetate. Abia după anul 2000, cercetările arheologice au fost reluate, iar specialiștii au reușit să salveze ce se mai putea din patrimoniul rămas.
Fortăreața Prisaca, străpunsă de liniile electrice
Pe vârful Prisaca (1.219 metri), în Munții Orăștiei, arheologii au identificat în anii ’50 ruinele unei fortificații atribuite inițial romanilor, dar considerate de unii specialiști o așezare dacică mai veche decât cetățile de la Costești și Blidaru.
Deși monument istoric de categoria A, locul nu a fost protejat. În mijlocul ruinelor au fost înfipți stâlpi de beton pentru liniile electrice care alimentează satele din jur. „Nu se putea face un ocol de câteva zeci de metri?”, se întreba arheologul Aurora Pețan, indignată de mutilarea sitului.
Dealul Sânpetru, „acoperit” de relee și funiculare
La doar zece minute de Castelul Corvinilor din Hunedoara, Dealul Sânpetru ascunde vestigiile unei cetăți dacice, posibil Singidava, și ale unei fortificații medievale. Așezarea, locuită neîntrerupt din preistorie până în Evul Mediu, a fost cândva un punct strategic, cu ziduri de piatră și turnuri de pază.
Astăzi, platoul este acoperit de tufișuri și ruinele sunt greu de descoperit de turiști. Imaginea este dominată de două relee de telecomunicații instalate în 1980 și 2006, rămășițe ale unui funicular din perioada comunistă și vestigiile unui cimitir reformat abandonat.
Patrimoniu sacrificat pentru resurse și infrastructură
Nu doar aceste situri au avut de suferit. Cetatea dacică Bănița a fost demantelată pentru construcția căii ferate Simeria – Petroșani, iar blocurile de piatră din ruinele orașului roman Sarmizegetusa au fost folosite de localnici la casele lor.
Astfel, unele dintre cele mai importante mărturii ale istoriei dacice și romane au fost literalmente „sacrificate” în numele progresului.
