Cine a fost femeia misterioasă cu care s-a iubit Anton Pann. Avea numai 16 ani și l-a înșelat fără rușine
Anton Pann a fost căntăreţ de strană, compozitor şi scriitor. De asemenea, el este și autorul muzicii imnului „Deşteaptă-te, române!”. După o căsătorie ușuată cu Zamfira, în anul 1826, marele poet se îndrăgosteşte de Anica, nepoata Platonidei, stareţa Mănăstirii dintr-un Lemn, o tânără de doar 16 ani, care îi fură inima.
Mulţi dintre cei care au scris despre viaţa lui Anton Pann, autorul muzicii imnului „Deşteaptă-te, române!”, cred că acesta se autoexilase după o căsătorie eşuată cu Zamfira, o tânără din Bucureşti. În anul 1826, ajunge pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea, un târg neînsemnat pe atunci, iar la vârsta de 30 de ani, lucra ca profesor de muzică la Episcopia Râmnicului, cântăreţ la Biserica Buna Vestire din centrul oraşului şi traducător.
S-a îndrogistit de Anica, o tânără de doar 16 ani
Compozitorul ajunge să predea muzică la Mânăstirea Dintr-un Lemn, după insistenţele Platonidei, stareţa catedralei. Aici, având deja vârsta de 32 de ani, trăiește o frumoasă poveste de dragoste cu o tânără de doar 16 ani, pe nume Anica, în ciuda faptului că viaţa monahală presupunea o supraveghere atentă din partea stareţei Platonida.
Spre disperarea stareţelor de la Mânăstirea Dintr-un Lemn şi Surpatele, cei doi fug la Brașov, locul unde Anton Pann, pentru a nu fi recunoscută, o pune pe tânără să-şi taie părul şi să se îmbrăce cu straie de bărbat, numind-o „ucenicul său”.
„Anton Pann se îndrăgoşteşte de Anica şi o cere de soţie la mătuşa sa, evident că stareţa Platonida nu a acceptat căsătoria din cauza diferenţei prea mari de vârstă dintre cei doi. Aceştia nu s-au căsătorit, dar au fugit peste munţi, la Braşov, Anica fiind deghizată în seminarist. N-au ales Bucureştiul pentru că stareţa cunoştea Capitala. La Braşov, Anton Pann îşi făcuse o serie de cunoştinţe în 1921, în timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu”, povestea Mihai Moroianu, muzeolog la Muzeul de Istorie din Râmnicu Vâlcea, relatează Historia.ro.
Compozitorul se angajează cântăreţ la biserica din Şchei, iar Anica, deghizată în seminarist, cânta alături de acesta în zilele când se oficiau slujbe religioase. Din păcate, după doar câteva luni de ședere, cei doi au fost nevoiți să părăsească Brașovul, deoarece lumea devenise extrem de curioasă să ştie cine e tânărul cu glas atât de subţire şi frumos.
Stabilindu-se în Capitală, cuplul întâmpină probleme. Pentru că Anton Pann muncea de dimineaţa până seara, tânăra Anica şi-a găsit consolare în braţele lui Alecu, ajutorul compozitorului. Iar dacă asta nu era de ajuns, la problemele cuplului a contribuit şi mătuşa Platonida, care a nu a renunţat la ideea că-şi va aduce nepoata pe calea cea bună şi o va smulge din braţele compozitorului, despre care nu avea o părere destul de bună, numindu-l bețiv.
S-a căsătorit cu o altă femeie, cu 26 de ani mai tânără
„Stareţa Platonida, într-o scrisoare adresată episcopului de atunci, îl acuza pe Anton Pann că este un om cu o morală îndoielnică, că bea prea mult şi că îi răpise nepoata. Relaţia celor doi se răceşte. Chiar dacă au avut trei copii, nu s-au căsătorit, iar Anica, din cauza diferenţei mari de vârstă, îl înşală pe Anton Pann. Tânăra va sta cu Alecu decât un an, apoi va rămâne singură şi va muri la 70 de ani”, mai povestea Mihai Moroianu.
După ce relația cu Anica i-a sfârșit, în 1840, Anton Pann se căsătoreşte cu Tinca, o tânără de 18 ani pe care o va păzi cu străşnicie, de frică să nu îl părăsească şi aceasta. Diferența de vârsta era și mai mare acum, deoarece compozitorul avea acum 44 de ani. Și deși familia fetei nu a fost de acord cu această căsătorie, cuplul rezistă, Tinca se dovedeşte a fi o soţie model.
Pe data de 2 noiembrie 1854, poetul român s-a stins din viață, iar la moartea acestuia Tinca i-a promis că se va călugări şi că-i va muta osemintele din curtea Bisericii Lucaci, din Bucureşti, la Biserica Roşia. Nici una dintre promisiuni nu s-a concretizat însă.
