Cine a fost misterioasa Margareta Mușata, întemeietoarea dinastiei lui Ștefan cel Mare
Una dintre cele mai fascinante enigme din istoria Moldovei își găsește rădăcinile în figura misterioasă a Margaretei Mușata, femeia puternică care a pus bazele celei mai influente dinastii medievale românești. Dinastia Mușatinilor, de care aparține și ilustrul Ștefan cel Mare, a condus Voievodatul Moldovei timp de aproape trei secole, iar originea acestei puternice linii regale își are începuturile în persoana enigmatică a Margaretei.
Începuturile incerte ale dinastiei Mușatinilor
Margareta Mușata, un nume care străbate secolele în voalul misterului, este recunoscută ca întemeietoarea dinastiei Mușatinilor, însă originea ei este învăluită în incertitudine. Unii cercetători speculează că ar fi fost reprezentanta unui puternic clan boieresc, în timp ce alții își pun întrebări cu privire la posibila sa conexiune cu alte neamuri din regiune.
În primele decenii ale secolului al XIV-lea, teritoriul Moldovei găzduia populații românești organizate în diverse formațiuni politico-militare. Aceste așezări, denumite "țări," "codrii," sau "odăi," erau localizate în principal în regiunile valea Bârladului, Crasnei și Prutului. În această perioadă, teritoriul era supus controlului nominal al hoardelor mongole, care impuneau tributuri pentru menținerea păcii, scriu cei de la Adevărul.
În 1345, regele Ungariei Ludovic de Anjou decide să creeze o marcă de apărare în Moldova, într-un efort de a proteja regatul de incursiunile mongole. În acest context, personajul cheie devine Dragoș din Beden, însoțit de trupele sale și de mercenari maramureșeni, care ocupă o parte a teritoriului de la est de Carpați. Acest episod marchează începutul influenței ungurești în regiune.
Cum se naște Voievodatul Moldovei
Evenimentele se complică odată cu sosirea unui alt nobil maramureșean, Bogdan de Cuhea, care, fugind de controlul coroanei maghiare, convinge populația locală să înlăture dinastia Drăgoșeștilor și să-i acorde controlul asupra mărcii ungurești. Astfel, în 1359, se naște Voievodatul Moldovei.
Momentul de cotitură și, totodată, misterul din istoria Moldovei survine odată cu ascensiunea lui Bogdan I ca prim voievod al Moldovei. După domnia sa, începe o perioadă de incertitudine și schimbare. Fiul său, Lațcu, reușește să orienteze Moldova către catolicism într-un efort politic de a se proteja de influența Ungariei și Poloniei. În acest context, apare în scenă Margareta Mușata.
Margareta Mușata și întemeierea dinastiei Mușatinilor
Margareta Mușata, posibil fiica lui Bogdan I, se căsătorește cu un boier numit Costea sau Ștefan, un mare cneaz moldovean, stăpânitor al Țării Sepenițului. După cum indică documentele medievale, fiul Margaretei, Petru al II-lea Mușat, preia tronul Moldovei. Acesta devine fondatorul unei noi dinastii - Mușatinii.
Margareta Mușata, deși nu a avut dreptul direct la tron în calitate de femeie, a fost pivotul care a transmis autoritatea către fiul său. De la Petru al II-lea începe o linie regală care va produce voievozi celebri precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare sau Petru Rareș.
