Cine a fost Peter Kürten, „Vampirul din Düsseldorf”, unul dintre cei mai temuți criminali din istorie

Peter Kürten, cunoscut drept „Vampirul din Düsseldorf”, a devenit unul dintre cei mai notorii criminali în serie din Germania interbelică. O serie de atacuri violente, mărturisiri tulburătoare și o anchetă complicată au transformat cazul său într-unul dintre cele mai cunoscute dosare criminale ale secolului XX. În 1931, după un proces care a atras atenția publicului, Kürten a fost condamnat la moarte pentru nouă omoruri și șapte tentative de omor.

Cine a fost Peter Kürten, „Vampirul din Düsseldorf”, Foto: colaj

Copilăria lui Peter Kürten: sărăcie, abuzuri și primele semne de violență

Peter Kürten s-a născut la 26 mai 1883, în Mülheim am Rhein, o localitate care face astăzi parte din orașul Köln, Germania. A crescut într-o familie numeroasă, într-un mediu afectat de lipsuri materiale, consum excesiv de alcool și violență domestică.

Relatările biografice despre primii săi ani menționează comportamente agresive și cruzime față de animale. Totuși, unele dintre aceste episoade se bazează pe declarațiile făcute ulterior de Kürten, fără să existe confirmări independente pentru toate detaliile.

Experiențele din copilărie oferă context pentru înțelegerea biografiei sale, dar nu pot fi considerate, singure, o explicație pentru crimele comise la maturitate.

În adolescență și în primii ani ai vieții adulte, Kürten a intrat în repetate rânduri în conflict cu legea. Furturile, spargerile, incendiile provocate și alte infracțiuni l-au adus de mai multe ori în detenție. Înainte ca numele său să fie asociat cu o serie de omoruri, acesta acumulase deja un istoric infracțional consistent.

Crima din 1913, un caz rămas nerezolvat aproape două decenii

Una dintre cele mai importante date din dosarul lui Peter Kürten este 25 mai 1913. În acea zi, el a ucis-o pe Christine Klein, un copil pe care îl întâlnise într-o încăpere aflată deasupra unei taverne din Mülheim am Rhein.

Ancheta nu a reușit atunci să identifice autorul. Cazul a rămas nerezolvat aproape 17 ani, iar legătura dintre această crimă și atacurile ulterioare avea să fie stabilită abia după arestarea lui Kürten.

După alte perioade petrecute în închisoare, acesta s-a căsătorit și a părut să ducă o viață relativ obișnuită. În 1925, s-a stabilit la Düsseldorf împreună cu soția sa, într-un oraș care avea să fie asociat, câțiva ani mai târziu, cu o serie de infracțiuni extrem de grave.

Düsseldorf, orașul cuprins de teamă în urma atacurilor din 1929–1930

Începând din 1929, Düsseldorf și împrejurimile sale au fost zguduite de o succesiune de atacuri violente. Victimele aveau vârste și profiluri diferite, iar metodele folosite nu urmau un tipar suficient de clar pentru ca anchetatorii să identifice rapid un singur autor.

Potrivit arhivelor orașului Düsseldorf, lui Kürten îi sunt atribuite opt omoruri comise în regiune în perioada 1929–1930, pe lângă crima din 1913. În total, procesul său s-a încheiat cu condamnări pentru nouă omoruri și șapte tentative de omor.

Diversitatea atacurilor a complicat investigația. La început, anchetatorii au luat în calcul posibilitatea ca mai mulți agresori să fie responsabili pentru faptele cercetate. În paralel, presa relata despre violențele care alarmaseră populația, contribuind la notorietatea cazului.

Pentru poliție, provocarea era să stabilească dacă incidentele aparent disparate aveau aceeași origine și să găsească dovezi care să conducă la identificarea făptașului.

De ce a fost numit Peter Kürten „Vampirul din Düsseldorf”?

Porecla care l-a făcut celebru a apărut în contextul relatărilor despre crimele sale și al informațiilor potrivit cărora ar fi consumat sângele unei victime. Arhivele oficiale ale orașului Düsseldorf consemnează că Kürten a recunoscut un asemenea episod.

Numele de „Vampirul din Düsseldorf” a devenit rapid o etichetă senzaționalistă, ușor de reținut și frecvent asociată cu dosarul său în presa vremii.

Scrisoarea unei victime, indiciul care a schimbat ancheta

Un moment decisiv în identificarea lui Kürten a avut loc în mai 1930, după agresarea Mariei Budlick, o tânără pe care acesta o întâlnise în Düsseldorf.

După incident, femeia i-a povestit unei prietene ce i se întâmplase, într-o scrisoare care a ajuns din greșeală la o altă persoană. Destinatarul neașteptat a alertat autoritățile, iar poliția a reușit să ia legătura cu supraviețuitoarea.

Informațiile oferite de Maria Budlick i-au ajutat pe anchetatori să identifice locuința agresorului. Pe măsură ce cercul investigației se restrângea, Kürten a înțeles că risca să fie descoperit.

Potrivit relatărilor despre caz, el i-a mărturisit soției sale că era persoana căutată de poliție și i-a cerut să anunțe autoritățile, sperând că aceasta ar putea beneficia de recompensa oferită pentru prinderea lui.

La 24 mai 1930, soția sa a colaborat cu poliția și a facilitat întâlnirea în urma căreia Kürten a fost arestat. După ani în care anchetatorii încercaseră să stabilească identitatea autorului, investigația a ajuns astfel la un punct decisiv.

Procesul din 1931 și cele nouă condamnări la moarte

Procesul lui Peter Kürten a început la Düsseldorf, la 13 aprilie 1931. Acesta a fost judecat pentru nouă omoruri și șapte tentative de omor, într-un dosar care a atras o atenție publică considerabilă.

Apărarea a invocat problema discernământului, încercând să stabilească dacă inculpatul putea fi considerat responsabil din punct de vedere penal pentru faptele sale. Evaluările psihiatrice realizate în cadrul procedurilor au susținut însă că acesta înțelegea natura și consecințele acțiunilor sale și putea răspunde în fața legii.

La 22 aprilie 1931, Kürten a fost găsit vinovat și condamnat la moarte pentru fiecare dintre cele nouă omoruri reținute în hotărâre.

Execuția a avut loc în dimineața zilei de 2 iulie 1931, la închisoarea Klingelpütz din Köln. Peter Kürten a fost ghilotinat, punându-se astfel capăt unuia dintre cele mai cunoscute cazuri criminale din Germania perioadei interbelice.

Peter Kürten și influența cazului său asupra cinematografiei

Dosarul „Vampirului din Düsseldorf” a depășit granițele Germaniei și a intrat în cultura populară, inclusiv prin filme inspirate de criminalitatea epocii.

Lansat în 1931, filmul M, regizat de Fritz Lang, este asociat frecvent cu atmosfera de teamă provocată de crimele comise de Kürten. Totuși, personajul central al producției nu reprezintă o transpunere exclusivă a biografiei sale, filmul fiind influențat de contextul mai larg al crimelor care au tulburat societatea germană.

Cazul a fost abordat și mai direct în Le Vampire de Düsseldorf, film regizat de Robert Hossein și lansat în 1965, precum și în producția Normal, din 2009, regizată de Julius Ševčík.

Interesul constant pentru această poveste arată felul în care anumite dosare criminale ajung să influențeze nu doar presa și investigațiile judiciare, ci și reprezentările artistice ale violenței.