Clădirea secretă pregătită pentru Ceaușescu are o poveste incredibilă. Un profesor a locuit acolo după 1989. „Nu mai avea niciun paznic”

O vilă construită în ultimii ani ai regimului comunist pentru Nicolae Ceaușescu a ajuns, la doar câteva luni după Revoluția din 1989, să fie locuința unui profesor care venise la Târgu Jiu pentru a preda la un liceu. Ionel Bușe povestește că nu avea unde să stea, iar clădirea care fusese pregătită ca reședință de protocol nu mai era păzită precum în perioada comunistă.

Vila construită în ultimii ani ai regimului comunist pentru Nicolae Ceaușescu Foto: Muzeul de Arte

Destinul imobilului s-a schimbat radical după Revoluție. Construită pentru familia Ceaușescu și pregătită cu dotări speciale, vila nu a mai fost folosită niciodată de fostul dictator. În schimb, pentru o perioadă, a devenit adăpost pentru un profesor venit din Bihor.

Ionel Bușe a locuit în vila de protocol după Revoluție

La începutul anilor ’90, Ionel Bușe era profesor la un liceu din Târgu Jiu, după ce venise în oraș din Bihor. Pentru că nu găsise o locuință, a ajuns să stea chiar în clădirea care fusese destinată familiei prezidențiale.

Profesorul și-a amintit că, după schimbarea regimului, situația imobilului era complet diferită față de perioada în care fusese construit.

„Îmi amintesc că la câteva luni după Revoluția din 1989, am locuit aici până la sfârșitul anului. În acest corp de clădire, care a fost Vila de Protocol a lui Nicolae Ceaușescu, se instaurase Fundația «Brâncuși» care nu mai avea niciun paznic, ca pe vremea lui Ceaușescu. Eu eram profesor la un liceu din oraș, venit din Ardeal, din Bihor, și nu aveam unde să locuiesc”, a povestit Ionel Bușe, pentru Gorjeanul.

Ionel Bușe este în prezent profesor universitar la Universitatea din Craiova, critic literar și doctor în filosofie. De asemenea, acesta a obținut un doctorat la Universitatea Bourgogne din Dijon.

Vila construită pentru Ceaușescu era păzită strict

Imobilul din Târgu Jiu a fost ridicat spre finalul anilor ’80 și urma să servească drept reședință specială și casă de oaspeți pentru Nicolae Ceaușescu și familia sa.

Construcția era finalizată la sfârșitul anului 1989 și fusese pregătită cu dotări specifice unei reședințe de protocol. Revoluția din decembrie a făcut însă ca Nicolae Ceaușescu să nu mai ajungă să folosească vila.

În perioada regimului comunist, accesul în zona obiectivului era strict controlat. George Manoniu, fost director al cotidianului Gorjeanul, a povestit că inclusiv jurnaliștii întâmpinau restricții atunci când încercau să se apropie de clădire.

„Nici măcar noi, jurnaliştii, nu aveam voie să ne apropiem de acel obiectiv special. Ştiu, însă, că a fost construit cu cel mai gros fier beton, iar acoperişul e atât de gros, încât ar rezista şi unui atac cu bombe”, a relatat George Manoniu, citat de jurnalista Aura Stoenescu.

Potrivit fostului director al publicației, pentru ridicarea construcției au fost selectați muncitori considerați foarte pricepuți, iar proiectul a beneficiat de materiale de calitate.

„Au fost aduşi aici cei mai pricepuţi constructori, cele mai bune materiale, iar la sfârşitul lui 89 era gata, la cheie, cu toate dotările posibile, dar n-a mai apucat să fie inaugurată”, a mai povestit fostul director al Gorjeanul.

Ce s-a întâmplat cu vila lui Nicolae Ceaușescu după Revoluție

După 1989, destinația clădirii s-a schimbat. Imobilul a fost atribuit Fundației „Constantin Brâncuși”, iar vila nu a mai avut rolul pentru care fusese construită în perioada comunistă.

În anii care au urmat, clădirea a intrat într-un circuit cultural. În prezent, fosta vilă de protocol din Târgu Jiu găzduiește Muzeul de Artă.

Potrivit informațiilor prezentate de instituție, Muzeul de Artă din Târgu Jiu a fost înființat în 1984 ca secție de sine stătătoare a Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, iar în 1993 s-a mutat în actualul sediu, fosta casă de protocol a Partidului Comunist Român.

„Muzeul de Artă din Târgu Jiu, înființat în 1984 ca secție de sine stătătoare a Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, s-a mutat în sediul actual, fosta casă de protocol a Partidului Comunist Român, în 1993. Aflat în partea de nord a Parcului Central, care adăpostește și operele de piatră ale lui Constantin Brâncuși”, potrivit Muzeului de Artă.