Cum au încercat Rusia și Ungaria să distrugă România. Sprijinul neașteptat și mareșalul care a apărat țara
În primăvara anului 1919, România s-a aflat într-o situație critică, amenințată simultan din est și vest de planuri agresive ale Rusiei bolșevice și Ungariei. Obiectivul lor era simplu, dar sumbru: distrugerea României ca stat și transformarea ei într-o gubernie sovietică. Istoria ne arată însă că un ajutor neașteptat și acțiunile decisive ale mareșalului Constantin Prezan au salvat țara de la dezastru.
România, prinsă între două amenințări majore
După încheierea Primului Război Mondial, România se afla într-o poziție vulnerabilă. Deși a terminat războiul alături de Antantă, țara a fost nevoită să semneze pacea de la Buftea-București în condiții dificile, abandonată de Rusia după Revoluția bolșevică. În același timp, românii din Transilvania, Basarabia și Bucovina își doreau unirea cu patria-mamă, însă acest proces nu era recunoscut pe plan internațional.
Ungaria, sub guvernul lui Mihaly Karolyi, visa la refacerea Ungariei Mari, inclusiv cu Transilvania, Slovacia și părți din Serbia și Ucraina. În primăvara lui 1919, comuniștii unguri conduși de Bela Kun au preluat puterea, proclamând Republica Socialistă Ungară și lansând o ofensivă împotriva trupelor române din Transilvania.
Simultan, Rusia bolșevică amenința Basarabia, pregătind o intervenție militară pentru a transforma România într-o republică sovietică. Astfel, România era prinsă la est și la vest între două puteri comuniste ostile, scriu cei de la Adevărul.
Pactul secret sovieto-ungar și planul de anihilare
Conform istoricului Florin Constantiniu, guvernul bolșevic și comuniștii unguri plănuiau un atac coordonat:
- Ungaria ar fi ocupat Transilvania
- Rusia ar fi impus un regim sovietic în întreaga Românie
Christian Rakovski, membru al Cominternului, a insistat pentru o joncțiune a trupelor sovieto-ungare pe teritoriul României. În paralel, comisarul sovietic Cicerin trimitea note ultimative guvernului român, cerând retragerea trupelor române din Basarabia și Bucovina.
Atitudinea ambivalentă a marilor puteri occidentale a favorizat inițial agresorii: președintele SUA Woodrow Wilson și premierul britanic Lloyd George criticau România pentru avansul trupelor spre Tisa, în timp ce francezii considerau că România ar trebui să participe la acțiuni împotriva Ungariei.
Ajutor neașteptat din est: soldați algerieni și armata țaristă
Intervenția decisivă a venit din partea trupelor franceze formate din soldați algerieni, care au reușit să oprească ofensiva bolșevicilor în Basarabia, provocând pierderi majore acestora. Totodată, generalul țarist A.I. Denikin a condus o contraofensivă împotriva comuniștilor ruși, forțând retragerea trupelor sovietice și blocând planul ruso-ungar.
Ofensiva ungurilor și contraatacul românilor
La vest, ofensiva Ungariei a început pe 20 iulie 1919, cu un bombardament artilerist asupra liniilor românești. Superioritatea numerică și artileria maghiară au spart temporar apărarea, dar armata română s-a redresat rapid, primind întăriri. În câteva zile, contraatacul românilor a trecut Tisa, iar pe 4 august 1919 trupele române au intrat în Budapesta, prăbușind Republica Socialistă Ungară și zădărnicind planurile lui Bela Kun și Lenin.
Mareșalul Prezan, eroul care a salvat România
În est, Rusia bolșevică plănuia arestarea regelui Ferdinand și destabilizarea României. Mareșalul Constantin Prezan a intervenit decisiv, trimițând două regimente de vânători de munte care au neutralizat gruparea rusă de lângă Iași. Câteva sute de ruși au fost eliminați, iar restul dezarmați.
Generalul (r) Mihai Hodorogea explică: „Prezan s-a dus direct la rege și a organizat apărarea într-o noapte. Fără intervenția sa, Rusia bolșevică ar fi putut transforma România într-un stat sovietic”.
Din acest motiv, comuniștii au încercat ulterior să minimalizeze și să șteargă din istorie contribuția mareșalului Prezan.
Primăvara și vara anului 1919 au fost critice pentru România, amenințată simultan de Rusia și Ungaria. Planurile agresorilor au fost dejucate datorită intervențiilor neașteptate ale trupelor franceze, armatei țariste și, nu în ultimul rând, a acțiunilor curajoase ale mareșalului Prezan. Astfel, România a supraviețuit unei perioade extrem de periculoase și a reușit să își consolideze integritatea teritorială și independența.
