Cum își petreceau Paștele Nicolae și Elena Ceaușescu. Ce le cerea dictatoarea angajaților și care era meniul pentru ziua de sărbătoare: „Nu cred că ți-ai dori regimul lor”
Nicolae și Elena Ceaușescu aveau obiceiuri diferite față de cele tradiționale, atunci când sărbătoreau Paștele. Cei doi jucau volei, șeptică, nu posteau și nu mergeau la biserică. De asemenea, cei doi nu rosteau expresia „Hristos a înviat!” și nu erau adepții obiceiurilor religioase.
Cum se desfășura Paștele pentru Elena și Nicolae Ceaușescu
Nicolae și Elena Ceaușescu aveau masa plină de Paște. De la ouă roșii până la miel și cozonac, lucruri care erau considerate un lux pentru restul românilor în perioada comunistă. Soția dictatorului îi spunea menajerei sale, Suzana Andreiaș, să pregătească cozonacul chiar în ziua de sărbătoare. De asemenea, Ceaușeștii tratau ziua de Paște ca pe oricare altă zi de duminică. Sâmbăta lucrau, făceau ședințe și vizite, iar după prânz plecau la Snagov.
„Dacă ei se deplasau acolo, implicit și ceilalți demnitari cu soțiile urmau traseul tovarășilor. Îi țineau permanent sub ochi, pentru a nu-și face un alt program sau să se întâlnească într-un «grup fracționist».
Programul comun era același – mese, volei, șeptic, șah pentru bărbați, plus bârfă pentru femei. Respectau tradiția doar la ceea ce puneau pe masă într-o asemenea sărbătoare. Consumau miel, cozonac, aveau și ouă roșii”, a povestit pentru Gândul.ro, istoricul Lavinia Betea, scriitoare, jurnalistă și autoarea mai multor cărți despre viața Ceaușeștilor.
Ceaușeștii mâncau preparate simple și obișnuite, însă după ce dictatorul a fost diagnosticat cu diabet, cei doi au urmat împreună un regim special.
„Bucătarii nu puteau fi decât vârfuri în profesia lor. Le gătea însă și menajera, Suzana Andreiaș pe care o aveau de la începutul anilor ’60. Exceptând talentul bucătarilor, ca gurmand nu cred că ți-ai dori regimul lor. Ca adept al hranei sănătoase, da”, a mai spus Lavinia Betea pentru sursa citată.
Zoia Ceaușescu, fiica celor doi, a suferit, la un moment dat, o criză religioasă.
„Când s-a botezat, a ținut post, a încercat să învețe diverse treburi de gospodină. N-a stagnat în acea criză”, a mai adăugat scriitoarea.
Cum sărbătoreau românii Paștele în perioada comunistă
De asemenea, istoricul a vorbit și despre obiceiurile pe care le aveau românii în perioada comunistă. Potrivit informațiilor oferite de aceasta, la acea vreme, se făceau pregătiri de Paște la fel ca în zilele noastre, însă conaționalii noștri se confruntau cu diferite dificultăți în ceea ce privea aprovizionarea, astfel că erau nevoiți să apeleze la creativitate.
„Românii făceau pregătiri de Paște la fel ca în zilele noastre doar că, date fiind dificultățile de aprovizionare din anii ’80, pregătirile începeau mai devreme și conțineau strategii extrem de creative.
A intrat în folclor practica unor rude sau vecini la bloc de a se constitui într-un grup care împărțea și îndeplinea sarcini precum: a cumpăra un sicriu, a pune cota de benzină la comun pentru «Dacia» unuia care se deplasa la o stână de unde cumpăra miei pentru toți” , a precizat scriitoarea.
