De ce somnul este mai agitat atunci când nu dormim acasă. Care este explicația științifică
Ai observat că, atunci când te cazezi într-un hotel sau dormi într-un loc nou, somnul este fragmentat, superficial și mult mai puțin odihnitor? Fenomenul este extrem de frecvent și are o explicație profund legată de modul în care creierul nostru a evoluat pentru a ne proteja. Un studiu recent realizat de cercetători japonezi aduce lumină asupra mecanismelor cerebrale care stau la baza acestei stări de alertă nocturnă.
Creierul rămâne în gardă în medii necunoscute
O echipă de oameni de știință de la Universitatea Nagoya din Japonia a analizat de ce organismul intră într-o stare de vigilență atunci când nu ne aflăm în mediul familiar de acasă. Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences, a fost realizată pe șoareci de laborator, ale căror reacții neurologice sunt adesea comparabile cu cele umane.
Rezultatele arată că, în momentul în care un animal ajunge într-un spațiu nou, un anumit grup de neuroni se activează intens. Acești neuroni au rolul de a menține starea de veghe, chiar și în perioadele în care corpul ar trebui să se odihnească.
Rolul neurotensinei în menținerea stării de alertă
Neuronii identificați de cercetători eliberează o substanță chimică numită neurotensină, o moleculă implicată în reglarea stării de alertă și a răspunsului la stres. Neurotensina acționează ca un semnal de alarmă, menținând creierul într-o stare de vigilență sporită atunci când mediul este perceput ca fiind necunoscut sau potențial periculos.
Acest mecanism are un rol clar de protecție, permițând organismului să reacționeze rapid la eventuale amenințări. Deși util din punct de vedere evolutiv, el poate afecta calitatea somnului în contexte moderne, precum călătoriile sau cazarea în hoteluri.
„Efectul primei nopți”, un mecanism de supraviețuire vechi
Descoperirea oferă o explicație solidă pentru ceea ce specialiștii numesc „efectul primei nopți”. În prima noapte petrecută într-un loc nou, creierul nu intră complet în fazele profunde ale somnului, comportându-se ca un „paznic” care rămâne parțial treaz.
Acest comportament a fost observat de decenii la oameni, însă până acum mecanismele cerebrale implicate nu erau pe deplin înțelese. Reacția este una instinctivă și a apărut de-a lungul evoluției pentru a crește șansele de supraviețuire într-un mediu necunoscut.
Ce se întâmplă în creier, explicat de cercetători
„Amigdala extinsă este o regiune a creierului care procesează emoțiile și stresul la mamifere. În interiorul acestei regiuni, anumiți neuroni specifici, numiți neuroni IPACL CRF, produc neurotensină și se activează atunci când detectează un mediu nou. Neurotensina influențează apoi substanța neagră, o zonă a creierului care controlează mișcarea și starea de alertă”, a explicat Daisuke Ono, autor principal al studiului și lector la Institutul de Cercetare în Medicină a Mediului din cadrul Universității Nagoya.
Substanța neagră joacă un rol-cheie în menținerea stării de veghe, ceea ce explică de ce, chiar și atunci când suntem obosiți, somnul rămâne superficial în locuri necunoscute.
Ce au arătat experimentele pe animale
În cadrul studiului, șoarecii au fost plasați în cuști noi, iar activitatea lor cerebrală a fost atent monitorizată. Cercetătorii au observat că neuronii IPACL CRF deveneau extrem de activi imediat ce mediul se schimba.
Atunci când acești neuroni au fost inhibați artificial, animalele adormeau rapid, chiar și în spații noi. În schimb, activarea lor intensă ducea la prelungirea stării de veghe. Aceste rezultate confirmă rolul direct al neurotensinei în reglarea somnului în contexte percepute ca fiind nesigure.
Implicații importante pentru insomnie și anxietate
Pentru că amigdala extinsă și substanța neagră există la toate mamiferele, cercetătorii consideră foarte probabil ca mecanisme similare să funcționeze și la oameni. Această descoperire ar putea avea implicații majore pentru tratamentul insomniei și al tulburărilor de anxietate.
Persoanele care suferă de stres cronic sau de tulburare de stres post-traumatic se confruntă adesea cu o stare de hiper-vigilență nocturnă. Specialiștii sugerează că, în viitor, medicamentele care vizează această cale a neurotensinei ar putea contribui la îmbunătățirea calității somnului.
Somnul agitat din prima noapte petrecută într-un loc nou nu este un semn de slăbiciune sau anxietate excesivă, ci rezultatul unui mecanism cerebral vechi de mii de ani, conceput pentru a ne proteja. Chiar dacă în prezent pericolele sunt mult mai rare, creierul nostru continuă să reacționeze conform acestui tipar de supraviețuire.
