De unde vine, de fapt, numele „Țării Severinului”. Ce împărat roman a influențat istoria acestui stat românesc de mare întindere
Numele de „Severin” este foarte vechi în Europa și ar putea avea mai multe origini. Una latină, asociată numelui împăratului Septimiu Severus și una slavă, asociată cuvântului „severnâi”, tradus prin cuvântul „din nord” sau „nordic”. Primele documente scrise care atestă Țara Severinului ca regiune bine delimitată datează încă din anul 1233.
De unde vine denumirea de „Severin"
Prima mare grupare de istorici și lingviști a considerat că numele de Severin trebuie raportat la împăratul roman Septimius Severus (192-201), care și-a legat anii de împărăție de ridicarea în rangul de colonie a Drobetei, notează Cetatea Medievală a Severinului, pe pagina de Facebook a instituției.
Alți cercetători, pe motivații lingvistice așezate pe un element geografic indiscutabil, așezarea acestui stat la nord de bizantini, Asănești și sârbi, traduc cuvântul slavon sever în nordic. Prin urmare, Țara Severinului era la nord de alt stat situat la sud de ea. Apariția ei în izvoare la începutul secolului al XIII-lea coincide cu momentul de apogeu al statului româno-bulgar al Asăneștilor, creat în urma solidarizării româno-cumane din 1185. Consemnarea unei realități de către marile forțe politico-militare aflate în confruntare presupune o existență anterioară momentului primelor mențiuni.
Țara Severinului, stat românesc
Țara Severinului era deci un stat românesc constituit în jurul Dunării, în amonte de Vadul Cumanilor (Vadul Diiului sau Vadul Calafat-Vidin), în zona unde s-a perpetuat tradiția despre o Podunavie veche (strana) în titulatura domnilor Țării Românești, anterioară momentului includerii ei în titlul cneazului sârb Lazăr (1379/1380), deci a extinderii stăpânirii acestuia și a fiului său Ștefan Lazarevici până la fluviu (peste regiunile Braničevo și Kučevo din nord-estul Serbiei de astăzi); iar la nord de Dunăre se întindea peste tot teritoriul dintre Tisa și Olt, până la defileul Mureșului.
De altfel, într-o hartă politică din secolul al XVI-lea când se fac suprapuneri de numiri antice, Dacia Mediterranea se găsește peste Hațeg, Ardeal și Muncaci, adică deasupra părților de nord ce începeau cu Țara Severinului. Țara Severinului coincide ca realitate geografică statului ducelui Glad căruia i s-ar adăuga Oltenia (teritoriul dintre Dunăre, Olt și Carpații Meridionali).
