Descoperire remarcabilă despre romani într-un moment istoric dramatic: asediul asupra cetății Masada
Un studiu amplu a scos la iveală informații care contrazic ce s-a știut până acum despre asediul romanilor asupra evereilor care ocupau cetatea Masada. Descoperirile au stabilit un lucru absolut surprinzător. Romanii ar fi construit uriașul zid de asediu care înconjura cetatea Masada în mai puțin de două săptămâni. Acest lucru scoate în evidență din nou priceperea și puterea, două calități excepționale ale romanilor. Fortăreața Masada este azi una dintre cele mai faimoase atracții turistice din Israel.
Studiul care contrazice tot ce s-a spus până acum
Noi cercetări arheologice contribuie la ideea că asediul roman asupra unui grup de refugiaţi evrei din Masada s-ar putea să fi fost mult mai rapid, mai eficient și mai brutal decât a fost prezentat până acum.
La data de 16 aprilie a anului 73 d.Hr. a fost cucerită de romani, fortăreața Masada, ultimul bastion al evreilor în lupta lor împotriva Romei.
Această cetate cu o poziție strategică se găsea pe o colină situată la marginea de răsărit a pustiului Iudeei, pe malul vestic al Mării Moarte. Locuită de evrei de aproape o mie de ani, a fost extinsă și întărită în timpul domniei regelui iudeu Irod cel Mare.
În anul 72 d.Hr. generalul roman Marc Antoniu a început asediul Masadei.
Romanii au construit o rampă din piatră, lemn şi nisip pe o latură a cetăţii și de pe această rampă au atacat necontenit fortăreața.
Noi cercetări sugerează o versiune radical diferită a evenimentelor.
Pe baza săpăturilor din anii 1990, o lucrare publicată în Journal of Roman Archaeology de către Hai Ashkenazi, Omer Ze'evi Berger, Boaz Gross și Guy Steibel sugerează că strategia asediatorilor - inclusiv construirea uriașului zid de asediu care înconjoară Masada - a fost un triumf al eficienței romane, scrie The Guardian.
Cercetătorii estimează că zidul de asediu ar fi putut fi finalizat de cei 6 000-8 000 de soldați în mai puțin de două săptămâni, lăsându-i liberi să se concentreze pe construirea unei rampe care, în cele din urmă, a deschis o breșă în cetate.
„Calculele noastre privind volumul de muncă arată că 5 000 de oameni ar fi putut construi sistemul de asediu din jurul Masadei în 11-16 zile”, au scris arheologii, care au folosit drone și modelare 3D pentru a examina construcțiile de asediu și taberele asociate.
Sinuciderea în masă
Asediul asupra fortăreței s-a finalizat cu o tragedie uriașă. Evreii nu au vrut să ajungă prizonierii romanilor și și-au pus capăt zilelor.
Cei din fortăreaţă şi-au dat seama că nu mai au nici o speranţă şi au hotărât că este mai bine să se sinucidă decât să cadă în mâinile romanilor care.
Se aflau acolo 960 de bărbaţi, femei şi copii. Au fost traşi la sorţi primii care aveau să moară, precum şi călăii acestora.
La sfârşit, când aproape toţi muriseră, supravieţuitorii au tras la sorţi zece oameni care să-i omoare pe cei rămaşi.
Astfel, fiecare victimă s-a întins la pământ, îmbrăţişându-şi familia deja moartă şi şi-a oferit gâtul pentru a-i fi tăiat.
În final a mai rămas un singur om care, după ce s-a asigurat că toată lumea murise, şi-a înfipt sabia în corp, căzând alături de familia sa.
Totuși, două femei și cinci copii care se ascunseseră într-un rezervor de apă au supravieţuit acestei sinucideri în masă și au putut povesti mai târziu cele întâmplate.
Rezistența evreilor împotriva unor forțe militare mult superioare și moartea asediaților constituie până azi un simbol al dorinței de libertate al evreilor al căror curaj a fost admirat chiar și de către romani.
