Domnitorul român care și-a dat viața pentru a apăra țara noastră. Mulți au uitat de el, deși a luptat până la moarte cu ungurii
Într-o epocă marcată de lupte pentru putere și independență, un voievod român s-a ridicat împotriva dominației străine și și-a dat viața pentru pământul strămoșesc.
Numele lui era Litovoi, iar sacrificiul său, deși astăzi uitat de mulți, a fost primul act de jertfă supremă pentru libertatea românilor.
În secolul al XIII-lea, Litovoi a fost cel mai puternic voievod din Țara Românească, conducând un vast teritoriu cunoscut sub numele de Țara Litua – o zonă întinsă care cuprindea actualul județ Gorj, se prelungea în Țara Hațegului și cobora spre câmpia din sudul Carpaților. Curajul lui a fost legendar: a refuzat să plătească tribut regelui maghiar, un act de sfidare care l-a transformat într-un simbol al luptei pentru autonomie.
Prima atestare – Diploma Cavalerilor Ioaniți
Numele său apare pentru prima dată în Diploma Cavalerilor Ioaniți, emisă în anul 1247 de către regele Ungariei, Béla al IV-lea.
În acest document, regele acordă cavalerilor Ioaniți „țara Severinului” și alte cnezate, dar menționează clar că „țara voievodului Litovoi” rămâne românilor, așa cum au stăpânit-o și până atunci.
Această mențiune arată nu doar existența unui voievodat bine organizat, ci și recunoașterea suveranității sale de către o putere externă.
După moartea regelui Ștefan al V-lea în 1272, Litovoi a profitat de slăbirea autorității centrale și a ocupat teritorii aflate sub influența coroanei maghiare. Împreună cu frații săi, a refuzat să mai plătească tribut, sfidând direct suzeranitatea regală.
Regele Ladislau al IV-lea, încă minor la acea vreme, a trimis o expediție militară condusă de un nobil numit magistrul Gheorghe. Lupta decisivă a avut loc între noiembrie 1276 și mai 1277, undeva în zona Hațegului.
Jertfa supremă pentru libertate
Litovoi a murit pe câmpul de luptă, apărând cu demnitate pământul românesc. A fost primul domnitor român care și-a dat viața pentru apărarea țării, iar numele său ar trebui rostit cu respect alături de marii eroi ai istoriei naționale.
Fratele său, Bărbat, a fost luat prizonier și dus la curtea regelui, unde a fost eliberat în schimbul unei sume mari de bani. Tributul a fost reînnoit, iar Țara Hațegului a fost pierdută, dar spiritul de rezistență aprins de Litovoi nu s-a stins.
Istoricul Vasile Cărăbiș descrie Țara Litua ca pe un nucleu politic solid din Oltenia medievală, comparabil cu formațiunile politice din Transilvania. Organizarea sa, rezistența la influențele externe și capacitatea de a menține autonomie față de Ungaria îl plasează pe Litovoi în galeria marilor apărători ai neamului.
