Cum a fost oprită Ungaria din a cuceri Țara Românească. Unde a avut loc, în realitate, confruntarea de la Posada?
Bătălia care a oprit Ungaria să ocupe Țara Românească a avut loc acum aproape 695 de ani și este considerată un moment crucial în consolidarea independenței noului principat românesc întemeiat la începutul secolului al XIV-lea, în nordul Dunării. Această confruntare este cunoscută în istorie drept „bătălia de la Posada”, deși locul exact al luptei este încă disputat între istorici.

Contextul istoric
La începutul secolului al XIV-lea, Țara Românească era un principat tânăr, încă vasal al Regatului Ungariei. Regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou (1308-1342), dorea să controleze complet acest teritoriu, iar pentru asta a încercat să îl supună pe Basarab I, voievodul român care domnea în principat. Basarab I este recunoscut ca unul dintre întemeietorii Țării Românești, deși originea și chiar legătura sa cu legendarul „Negru Vodă” sunt subiecte de dezbatere în rândul specialiștilor, scriu cei de la Newsweek.
Drumul spre conflict
În 1325, Basarab I a cucerit cetatea Severin, teritoriu aflat anterior sub control maghiar, iar în 1327 a refuzat să mai plătească tribut regelui Ungariei. Aceste acțiuni au tensionat relațiile dintre cele două părți, iar în 1330 Carol Robert a pornit cu o armată numeroasă, estimată la circa 30.000 de oameni, într-o campanie militară pentru a-l pedepsi pe Basarab și a recuceri teritoriul pierdut.
Basarab a adoptat o strategie de pustiire a teritoriului în fața invadatorilor, lăsând în urmă un peisaj lipsit de provizii pentru armata maghiară, care a ajuns în Oltenia în condiții dificile. În plus, Basarab a încercat o soluționare pașnică, trimițând o solie regelui cu o propunere de pace și chiar o ofertă generoasă de despăgubire, pe care însă Carol Robert a refuzat-o cu aroganță.
Bătălia propriu-zisă
În timp ce armata maghiară înainta spre Curtea de Argeș, găsind-o pustie și incendiată, a început retragerea din lipsă de provizii și din cauza lipsei unui angajament direct din partea lui Basarab. În drumul spre casă, trupele regelui au fost atacate într-o zonă îngustă, o „posadă” – termen care desemnează un loc greu accesibil, o trecătoare între munți.
Locul exact al acestei bătălii a fost dezbătut intens:
- Unii istorici, precum Dimitrie Onciul și Alexandru D. Xenopol, au localizat-o în munții de lângă Curtea de Argeș.
- Nicolae Iorga și alți cercetători au considerat că bătălia s-ar fi dat pe drumul dintre Câmpulung și Bran.
- Alții susțin zona Cheilor Dâmbovicioarei, considerată conformă cu descrierea unei trecători înguste prin care ar fi putut trece armata ungară.
- Mai există și opinii care plasează lupta în Cheile Crainei, în zona Banatului.
De menționat este faptul că numele „Posada” nu desemna la momentul respectiv o localitate, ci o trecătoare montană, iar așezarea actuală cu acest nume din județul Prahova a fost înființată mult mai târziu.
Victoria lui Basarab I a fost un moment definitoriu pentru Țara Românească, asigurând independența sa față de Regatul Ungariei. Deși a fost înfruntat de o armată mult mai numeroasă, Basarab a reușit să apere integritatea principatului său, domnind în continuare până în 1352. Ulterior, fiul său Nicolae Alexandru i-a succedat pe tron, iar dinastia Basarabilor a jucat un rol central în istoria României medievale.