Ce origini au, de fapt, orașele Hunedoara, Sighetu Marmației și Hațeg. Cercetătorii au dezvăluit semnificația misterioasă a acestor nume
Istoricii nu au reușit să ajungă la un consens în ceea ce privește numele unor orașe din România, precum Sighetu Marmației, Hațeg sau Hunedoara. Aceștia au încercat ani la rând să afle ce origini au, de fapt, maghiare sau dacice.
Sighetu Marmației
Orașul Sighetu Marmației a stârnit multe dezbateri în rândul cercetătorilor. În timp ce unii istorici i-au atribuit origini dacice, alții au demonstrat că acesta provine din limba maghiară.
„De-a lungul timpului oraşul a avut mai multe denumiri: Zygeth, Sihet, Sziget, Maramorosszighet, Sighet, Marmaţia. Numele actual are mai multe posibile rădăcini, amintim din acestea numele de origine tracico-dacică „Zeget" ce înseamnă „cetate" şi „Sziget" - cuvânt din limba maghiară ce înseamnă „insulă". Despre originea traco-getică a numelui, putem spune că are o bază istorică, deoarece, pe Dealul Cetăţii, aflat la marginea oraşului, există şi acum dovezi ale existenţei unei aşezări fortificate din acea perioadă”, informează Primăria Sighet, potrivit adevărul.
Cu ani în urmă, fostul diplomat Mihai Marina publicase un studiu care arăta că originea numelui Sighetu Marmației este traco-dacică.
„În documentele vechi, numele orașului apare în diferite forme: Zygust, Zygeth, Zeget, Zigeth. Din 1720 s-a adoptat forma Sziget, care înseamnă insulă în limba maghiară. După 1 Decembrie 1918, i s-a dat numele de Sighetul Marmației, după cel unguresc Marmaracs Szighet - Marmația fiind o veche denumire a județului”, spunea dr. Mihai Marina.
Hațeg
Orașul Hațeg din Hunedora a mai fost numit și „țara Hațegului”, însă originea toponimului „Hațeg” a generat o mulțime de controverse în rândul cercetătorilor.
„Există mai multe opinii privitoare la etimologia toponimului Haţeg. Astfel, după Ovid Densuşianu, numele "pare totuşi să fie unguresc", iar Istvan Kniezsa susţine că provine din maghiarul hatszeg (hat - "spate", szeg - "colţ, cot".
Părerea lui I. Kniezsa a fost combătută de Ioan Pătruţ, care arată că szeg din toponimele maghiare ar fi trebuit să fie preluat în română ca -sig sau - sâg, iar nu ca -ţeg sau -ţăg cum se prezintă forma românească oficială ori dialectală”, arătau Mircea Valea, Mircea Homorodean și Anghel Nistor, în volumul dicționar „Toponimie hunedoreană”, potrivit sursei citate anterior.
Unii istorici susțineau că numele orașului provine din limba română, iat alții, precum Bogdan Petriceicu Hașdeu spuneau că Hațeg înseamnă hățiș- pădure tânără, tufișuri sau că ar proveni de la hățău, adică o pădure măruntă sau o vale.
„Sensurile cuvintelor menţionate converg spre: pădure cu mărăcini, desiş de copaci tineri şi potecă. Or, este cunoscut faptul că în perioada secolelor X - XI, dar şi în vremuri mai vechi, păduri şi mărăcinişuri nesfârşite acoperă solul Europei. Toponimul Haţeg a fost creat, deci, - aşa după cum susţine Haşdeu - de români, dintr-un apelativ haţeg, al cărui înţeles a evoluat de la mărăciniş la pădure”, arătau autorii dicționarului.
Pe de altă parte, istoricul Radu Popa spunea că numele acestui oraș provine din maghiară și înseamnă „șase scaune de judecată” sau „cetatea de pe vârful din spate”.
Hunedoara
Oamenii de știință sugerează că toponimul „Hunedoara” provine din maghiară - Hunyad, însă unii cercetători români erau de părere că numele acestui oraș are origini românești - Indioara, așa cum era cunoscut pe vremuri. Alții au lansat o ipoteză conform căreia acesta ar avea rădăcine latine – Ignis Ora (tărâmul sau ținutul focului).
Tiberiu Mariș, arheolog, demonstra că numele Hunedoara ar proveni de la cetatea dacică Singidava, în timp ce alte ipoteze arătau că toponimul provine de la cuvântul „Hun”. Pe de altă parte, Hunyad sau Hunod ar fi fost numele unor persoane, susțin alți istorici.
„Ocupându-se de originea toponimului Hunedoara, N. Drăganu susține că Hunod sau Hunyad este cu siguranță derivat cu sufixul toponimic ungar dintr-un radical hun care ar putea fi nume de persoană sau apelativ”, arătau autorii „Dicționarului de toponimie hunedoreană”.
