Eforturi uriașe pentru redeschiderea unei stațiuni minune, cu „cele mai tămăduitoare ape”. S-a desființat pentru un mare baraj
În curbura Carpaților, pe drumul dintre Buzău și Brașov exista o dată o stațiune despre care se spunea că este cea mai favorizată de natură. Apele termale, care atingeau aproximativ 40 de grade Celsius, videcau aproape complet, față de altele care doar ameliorau, scriau specialiștii la acea vreme. Aici era odinioară un "turism de sănătate" în masă. Cu toate acestea, stațiunea a fost desființată când s-a construit un mare baraj. Azi, autoritățile fac eforturi uriașe ca să obțină redeschiderea ei.
În Stațiunea Băile Siriu se ajungea cu o mocăniță cu canapele din lemn
Doru Brătulescu, scriitor şi antreprenor în domeniul turismului, aminteşte că până în anii 1970, Staţiunea Băile Siriu aflată la Curbura Carpaţilor era frecventată de turişti din întreaga ţară pentru beneficiile apelor termale.
„Băile Siriu erau accesate ori de pe şoseaua naţională care merge la Braşov, oprea autobuzul şi se trecea pe un pod din tablă, ori cu mocăniţa care pleca de la Nehoiaşu.
Trenuleţul acela avea şi vagoane de pasageri, aveau canapele din lemn şi avea staţie în mijlocul băilor.
În stânga erau pavilioanele de pacienţi care se tratau, în dreapta, în faţă era cantina şi de sărbătoarea de 9 mai care se ţinea la Siriu, lumea se strângea pe o pajişte...
Erau singurele băi despre care mulţi spuneau, din ce am citit că plecau aproape vindecaţi faţă de celelalte care ameliorau iar compoziţia chimică a lor era fantastică. Se făceau băi galvanice, băi sodice, băi iodice, tot felul de componente", a precizat Doru Brătulescu, pentru Agerpres.
Apa tamăduitoare avea un debit de 4000 litri/oră
Datorită apelor termale, în jurul anilor 1800 au apărut primii locuitori care s-au aşezat de-a lungul drumului Buzău-Braşov. Ulterior locaţia a fost cunoscută ca staţiunea Băile Siriu datorită prezenţei elementelor chimice din apă.
„Siriul este cunoscut din cele mai vechi timpuri mai ales datorită unei ape care ţâşneşte din pământ la o temperatură de peste 36 grade Celsius cu un debit de aproape 4000 litri pe oră şi care are efecte benefice uluitoare asupra organismului uman tratând diferite afecţiuni mai ales cele reumatismale.
Băile aveau o perioadă scurtă de funcţionare de la 1 iunie până la 1 octombrie. După începerea construcţiei pe râul Buzău a barajului Siriu, aceste băi au fost desfiinţate, deoarece aici era prevăzut lacul de acumulare”, se arată în cartea semnată de Doru Brătulescu "Ţipătul turismului în amintiri de pe Valea Buzăului" - Ediţia a II-a.
Se spunea că este stațiunea cea mai favorizată de natură
Cunoscute încă de la începutul secolului trecut, sub denumirea de Băile Berbeci, Băile Siriu erau prezente şi în presa interbelică.
"Dintre staţiunile balneare cunoscute, băile Siriu, sunt cele mai favorizate de natură, având pe o suprafaţă relativ mică, surse puternice de ape radioactive, alcaline, bicarbonate şi sulfuroase.
Băile Siriu sunt cele mai bogate în iod din ţară. Băile sunt situate la o depărtare de 2 ore de Bucureşti şi 3 ore de la Buzău-Nehoiaş, de unde trăsuri destul de bune, transportă călătorii în maximum o oră într-o poziţiune pitorească, înconjurată de munţi, acoperite cu păduri.
Aerul este foarte ozonat şi ferit de curenţi.
Este unica staţiune balneară şi climaterică, ce dispune de un izvor cu apă iodată de băut, uşor digestibilă. Apele conţin, pe lângă o mare cantitate de iodură şi sulf, peste 186 grame la litru iodură de sodiu", se scria în publicaţia Dimineaţa, în iulie 1934.
Autoritățile vor redeschiderea stațiunii
Primăria Siriu alături de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) colaborează în vederea reactivării Băilor Siriu.
"Băile Siriu au fost desfiinţate o dată cu construirea barajului, ulterior Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP) a construit pe malul celălalt o altă locaţie unde a funcţionat o perioadă dar acele construcţii sunt dezafectate şi sunt în proprietatea unei persoane fizice.
Noi, primăria, comuna ne dorim să obţinem de la ANRM în primă fază un aviz de exploatare. Înainte de avizul de exploatare, trebuie să ai un aviz de explorare şi ceea ce ne lipseşte, cu ajutorul ANRM care caută în arhivă, să găsim documentaţia tehnică a forajului.
În momentul de faţă forajul este sub apă şi este aproape imposibil să facem o verificare tehnică şi aici stăm pe loc. Obţinerea avizului de exploatare este punctul zero, după aceea ne plănuim să ducem conducta pe proprietatea primăriei, apoi zona va trebui dezvoltată.
Ne-am lovit ani de zile de obţinerea avizului, am găsit înţelegere la toate instituţiile să căutăm în arhivă, vedem ce va ieşi", a declarat Dragoş Voicu, primarul comunei Siriu, pentru Agerpres.
