Florile pe care trebuie să le ai în casă pe 21 mai, de Sfinții Constantin și Elena. Îți aduc noroc și prosperitate tot anul
Pe 21 mai, în calendarul creștin-ortodox, sărbătorim pe Sfântul Constantin cel Mare și pe mama sa, Sfânta Elena. Această zi nu este doar un prilej de cinstire a celor doi sfinți, ci și o ocazie în care tradițiile populare aduc un plus de culoare și semnificație în viața românilor. Se spune că anumite flori aduse în casă în această zi aduc noroc și spor în toate.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Constantin și Elena
În ziua praznicului, unul dintre cele mai frumoase și răspândite obiceiuri este aducerea în casă a cel puțin trei fire de bujori îmbobociți. Acești bujori sunt considerați flori care aduc voioșie și bunăstare, iar prezența lor este un semn că în casă va domni armonia. Tot în această zi, se recomandă să se aducă la biserică trei bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri preparate în casă. Aceste daruri sunt oferite pentru binecuvântare și pentru ca familia să primească spor și protecție.
Bujorii, flori extrem de apreciate în această zi, simbolizează frumusețea, norocul și sănătatea. Lămâița, cu mirosul său proaspăt și vindecător, este considerată a proteja casa de rele. Prezența acestor flori în locuință, pe 21 mai, este un semn că întreaga familie va fi ferită de necazuri și va avea parte de prosperitate.
Un alt obicei cu origini adânci în spațiul rural este „sperietoarea vrăjitoarelor”. Pentru a ține departe duhurile rele care ar putea afecta sporul laptelui din gospodărie, membrii familiei se adună în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri de lemn în vasele în care se fierbe laptele, strigând cât pot de tare. Această „vrăjitorie” sonoră sperie duhurile rele și asigură belșugul.
Ce nu este bine să faci în ziua de 21 mai
Tradiția spune că ziua Sfântului Constantin și Elena este una a armoniei și a liniștii. Nu este bine să divorțezi sau să renunți la o prietenie în această zi, pentru că se crede că astfel vei aduce în viața ta pierderi financiare sau dureri sufletești pe termen lung. De asemenea, nu este recomandat să dai păsărilor cerului pâine, deoarece acest gest ar risipi sporul casei. Totodată, nu trebuie să strici cuiburile păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi acestea, căci se spune că necazurile vor apărea în familie pe tot anul.
Cine au fost Sfântul Constantin și Sfânta Elena?
Constantin cel Mare, împăratul care a schimbat fața Imperiului Roman, este cunoscut pentru convertirea sa la creștinism și pentru susținerea acestei religii, care până atunci era persecutată. Mama sa, Elena, a avut un rol fundamental în viața sa și în istoria creștinismului. Ea este recunoscută mai ales pentru descoperirea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Legenda spune că, înaintea bătăliei decisive cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și inscripția „In hoc signum vinces” („Prin acest semn vei învinge”). Inspirat de această viziune, el a ordonat ca semnul crucii să fie pus pe steagurile armatei sale și a ieșit victorios. Ulterior, în anul 313, a emis Edictul de la Milano, care a pus capăt persecuțiilor creștinilor, deschizând drumul pentru ca această religie să devină religie oficială în Imperiu.
Sfânta Elena a dedicat o parte importantă a vieții sale pelerinajelor la locurile sfinte din Ierusalim, unde a ordonat să fie construite biserici importante, precum Biserica Sfântului Mormânt. Datorită ei, creștinismul s-a afirmat și s-a extins. Moștenirea spirituală a Sfinților Împărați Constantin și Elena este cinstită în întreaga lume creștină.
