La ce să fii atent când cumperi o locuinţă
Vă pregătiţi să cumpăraţi o locuinţă şi nu ştiţi cât de sigură este în caz de un cutremur mai mare? Click! a întrebat un specialist de marcă în această problemă şi a aflat ce trebuie să verificaţi înainte să daţi banii.
Ce înseamnă o locuinţă sigură în caz de seism? Din ce materiale este construită o locuinţă sigură? Iată ce răspunde la aceste întrebări Emil-Sever Georgescu, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii (INCERC).
Un chilipir poate ascunde defecţiuni
”Dacă vrea să-şi apere familia şi banii investiţi, un viitor proprietar care doreşte să preia o clădire de-a gata trebuie să fie atent încă din etapa de prospectare a pieţei. Să nu se repeadă la chilipiruri de la samsari necunoscuţi. Nici chiar din blocuri centrale vechi. Orice chilipir poate avea şi o explicaţie ascunsă sub tencuieli şi care se va ivi cândva”, spune specialistul.
Ce zonă este sigură în caz de seism mare
”În prezent toată România e zonă seismică, la fel şi Bucureştiul, aşa că nu contează doar zona, ci cum a fost făcută casa. Parametrii de care depinde siguranţa structurii în zone seismice sunt cei care fac să se evite avarierea majoră a unor elemente structurale de construcţie, cum ar fi fundaţii, stâlpi, grinzi, pereţi de rezistenţă, dar şi a altor elemente nestructurale, finisaje, instalaţii cu potenţial de risc, mobilier de valoare, ornamente, coşuri de fum.
Consultaţi un specialist!
”Desigur că un viitor proprietar nu este specialist, aşa că ar face bine să consulte un inginer cu experienţă. Toate normativele s-au perfecţionat în timp, cutremurul din 1977 ne-a învăţat multe, forţele de calcul s-au mărit, şi numai un om din domeniu poate să vadă cum este alcătuită casa şi dacă respectă nişte reguli minime de conformare. Când o casă este mai veche, să vadă cum s-a comportat în timp, dacă au existat avarii din tasări sau după cutremurele din 1940 sau 1977.”
Verificaţi actele!
”O casă cu o istorie trebuie să aibă şi nişte acte în care să se vadă cum a fost făcută, nu doar cui a fost vândută succesiv. Cartea construcţiei nu o prea are nimeni, dar un plan, o parte de proiect, o referinţă ar trebui să fie. Ar fi fost bine ca la proiectare să se fi respectat un normativ privind proiectarea antiseismică, acestea s-au aplicat obligatoriu din anii 1963 până în prezent, normele şi regulile de bună practică privind zidăriile, ca şi normativele privind betonul şi betonul armat, privind fundaţiile. Blocurile urbane nu pun astfel de probleme, se poate căuta institutul de proiectare iniţial. La o clădire nouă, chiar şi un om cu nivel mediu de cunoştinţe poate să citească actele de la recepţia finală a lucrărilor”.
Casele cu bulină roşie
”Este cu «bulină roşie»? Gândeşte-te bine ce vrei şi ce vei face cu apartamentul acela. Va trebui să facă faţă Ordonanţei Guvernului Nr. 20/1994 privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. Mulţi vânzători de astfel de apartamente declară ca în 1977 blocul lor a fost consolidat şi ar fi sigur. Dar cel ce cumpără să ştie că numai expertizele şi măsurile sau proiectele efectuate după 1992 sunt considerate valide. De fapt, în 1977, imediat după seism s-a dispus de către autorităţile de atunci ca prin consolidare să se asigure revenirea la situaţia dinainte de cutremur, dar după patru luni s-a ordonat să se facă doar nişte reparaţii, locale. Această decizie din 1977 a condus practic la puţine consolidări în sensul de azi al termenului”, spune Emil-Sever Georgescu.
