Locul excepțional din România ascuns în munți. Se află la intrarea unei peșteri legendare unde a avut loc o crimă preistorică. VIDEO
Aflată în Munții Șureanu, Peștera Cioclovina din Hunedoara este una dintre principalele atracții din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Împrejurimile sale sunt la fel de spectaculoase, oferind o priveliște uimitoare.
Drumul spre Peștera Cioclovina traversează valea râului Luncani, pornind din Valea Streiului, din orașul Călan. Turiștii trec prin satele Chitid, Boșorod și Luncani, urcând apoi pe la poalele Vârfului Țâfla, aproape de cetatea dacică Piatra Roșie, potrivit Adevărul.
De aici, drumul forestier se îndreaptă spre dealurile Cioclovinei, unde un perete uriaș de stâncă, înalt de peste 200 de metri, marchează capătul traseului montan.
Călătorii pot ajunge aproape de peșteră pe un traseu șerpuit, extrem de dificil, unde se află un mic popas și un refugiu Salvamont.
Spectacolul naturii: Cascadele Cioclovinei
Un traseu mai spectaculos spre Peștera Cioclovina urcă de-a lungul râului Luncani (Valea Morii), care izvorăște din Munții Șureanu și traversează lunca Ponorici.
Pe o distanță de circa un kilometru de la gura peșterii, pârâul oferă o priveliște extraordinară, strecurându-se printre bolovani mari și pereți abrupți de stâncă.
Apele formează șiruri de praguri de diverse dimensiuni, creând un spectacol natural ce amplifică ropotul pârâului pe măsură ce călătorii se apropie de intrarea în peșteră.
Peștera Cioclovina este un monument al naturii, adăpostind mii de lilieci și prezentând riscuri pentru vizitatori din cauza reliefului și a apelor.
Accesul este restricționat, dar turiștii pot admira intrarea săpată de ape în peretele de calcar al Cioclovinei.
În Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, doar Peștera Bolii este amenajată și poate fi explorată fără echipament specializat. Celelalte peșteri și avene necesită autorizații speciale și echipamente adecvate pentru explorare.
Misterele Peșterii Cioclovina
Peștera Cioclovina a fost cercetată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, inițial pentru fosile de urși. În primele decenii ale secolului XX, peștera a devenit o exploatare minieră pentru guano-fosfați. În anii ’30, a fost descoperit un craniu uman vechi de aproximativ 30.000 de ani, cu urme care indicau o crimă preistorică.
În peșteră au fost găsite și sanctuare preistorice cu ofrande, precum și un tezaur de podoabe vechi de peste 3.000 de ani.
Galeriile și sălile subterane ale Peșterii Cioclovina corespund cu Peștera Ponorici, aflată de cealaltă parte a versantului, adăugând un strat suplimentar de mister și fascinație acestui loc.
Galerile și sălile subterane ale Peșterii Cioclovina se leagă de Peștera Ponorici, situată pe cealaltă parte a versantului, la aproximativ doi kilometri distanță. Apele pârâului din Lunca Ponorici se infiltrează prin adâncurile muntelui și reapar la suprafață prin gura Peșterii Cioclovina.
Munții Șureanu din Hunedoara, regiunea cetăților dacice, adăpostesc numeroase peșteri. Unele dintre acestea au păstrat urme ale locuirii umane din trecut și indicii că au fost folosite ca ascunzători.
Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina protejează peșteri unice în România și chiar în lume, conform reprezentanților rezervației.
Iată câteva informații despre peșterile din parc:
- O singură peșteră găzduiește cea mai mare colonie de lilieci în hibernare din România (specia Pipistrellus pipistrellus).
- În multe peșteri au fost descoperite vestigii arheologice, inclusiv o calotă craniană de Homo sapiens fosillis veche de 29.000 de ani și fosile de faună din pleistocen.
- O peșteră a avut rezerve de guano-fosfați, clasate pe locul al doilea în lume. Acestea au fost exploatate începând cu anul 1912.
- În 1931 a fost descoperit Ardealitul, un mineral descris pentru prima dată la nivel mondial.
- Aici au fost găsite speleoteme record, cum ar fi o stalagmită spectaculoasă de șapte metri înălțime, de culoare albă cu reflexe roze.
- Cel mai adânc aven din Munții Șureanu are o adâncime de 268 de metri, dintre care primul puț are 150 de metri.
