Orașul din România cu cel mai scurt nume. Are o istorie de peste 800 de ani
Dej este un oraș din România care se distinge nu doar prin numele său scurt, ci și prin bogata sa istorie care se întinde pe mai bine de 800 de ani. Situat în inima Transilvaniei, în Valea Someșului, Dej a fost o zonă de atracție pentru oameni încă din cele mai vechi timpuri. Primele dovezi ale prezenței umane în această regiune datează din jurul anului 5.500 î.Hr., când artefacte din neolitic au fost descoperite pe cel mai înalt deal din cartierul Viile Dejului.
Civilizația geto-dacică și influențele romane
În perioada fierului, zona a fost locuită de geto-daci, iar descoperirile arheologice atestă existența unei cetăți dacice pe Dealul Florilor, care a funcționat din a doua jumătate a secolului al IX-lea î.Hr. până în secolul al VII-lea î.Hr. Această așezare fortificată era parte integrantă a unui centru politic-militar care controla comerțul cu sare în zonă.
După războaiele daco-romane, în timpul împăratului Traian, Dacia a fost transformată în provincie romană. La confluența Someșurilor, a apărut o comunitate umană importantă, cu descoperiri arheologice remarcabile, inclusiv drumuri romane și infrastructuri de apă. În perioada romană, Dej a fost un important nod comercial datorită zăcămintelor de sare din zonă.
Începuturile orașului Dej
Primul document care atestă numele orașului Dej datează din anul 1214, când acesta era menționat sub denumirea de „Dees”. Numele ar putea deriva din slava veche, unde „desa” înseamnă depresiune sau loc bogat în apă, sau din toponimul geto-dac „dizos”, însemnând zid sau fortificație. De-a lungul Evului Mediu, Dej a devenit un oraș regal important, având privilegii care i-au permis dezvoltarea economică.
În secolele XVI-XVII, orașul a fost afectat de conflicte politice și militare, culminând cu atacurile trupelor imperiale conduse de generalul Gheorghe Basta în 1601. Deși populația a fost decimată, orașul a reușit să își revină datorită importanței sale economice și politice.
Perioada habsburgică a adus dezvoltarea unui sistem de învățământ pentru români, contribuind la formarea unei conștiințe naționale. În secolul al XVIII-lea, Dej a avut o școală elementară frecventată de români, iar în timpul revoluției de la 1848-1849, orașul a fost martor al confruntărilor dintre armata maghiară și cea imperială.
Modernizarea și influența interbelică
După unirea Transilvaniei cu România în 1918, Dej a cunoscut o perioadă de modernizare și dezvoltare. Primarul dr. Pop Cornel a jucat un rol esențial în îmbunătățirea infrastructurii orașului, înființând muzeul orașului și sprijinind educația locală.
Al Doilea Război Mondial a adus suferință locuitorilor din Dej, care au fost sub ocupația horthystă și au suferit din cauza măsurilor discriminatorii. După război, Dej a fost eliberat de armatele româno-sovietice, iar regimul comunist a adus transformări majore în viața politică și socială a orașului.
