Orașul superb de pe malul Prutului supranumit Mica Vienă a Estului. A fost capitala provinciei Bucovina
Cernăuți, oraș din Ucraina aflat malurile Prutului, este un loc plin de istorie și farmec, care a evoluat de-a lungul decadelor, devenind un simbol al culturii și al diversității.
Supranumit „Mica Vienă” datorită arhitecturii sale și influenței imperiului austro-ungar, Cernăuți a fost, pentru o perioadă importantă, capitala provinciei Bucovina.
Evoluția sa remarcabilă, de la un mic târg moldovenesc la un oraș imperial de o frumusețe rară, este o adevărată poveste despre dezvoltare, multiculturalism și modernizare, scrie Historia.
Transformarea orașului sub stăpânirea austriacă
Când trupele austriece au ocupat Cernăuțiul în 1774, orașul nu era decât un mic târg provincial, aflat într-o zonă strategică, la intersecția unor drumuri comerciale importante. Cu o populație de doar câteva mii de oameni și cu o infrastructură precară, Cernăuți nu părea să promită prea mult.
Avea o singură uliță importantă și case mai degrabă vechi, din lemn, care nu reflectau decât o imagine modestă a unui oraș mic. Însă, sub stăpânirea austriece, Cernăuțiul a cunoscut o dezvoltare urbanistică impresionantă, care a dus la transformarea sa într-un oraș cosmopolit și sofisticat, iar numele „Mica Vienă” a început să fie asociat cu acest oraș de pe malul Prutului.
Însemnările călătorilor străini
Dovada acestei transformări spectaculoase vine din relatările călătorilor străini care au trecut prin Cernăuți. În 1789-1790, medicul și naturalistul Balthazar Hacquet a descris orașul ca fiind „un mic oraș, ce consta doar din șase sau șapte sute de case” și a subliniat faptul că „vechile clădiri din lemn încep să fie înlocuite cu clădiri solide din piatră”.
Mai mult, Johann Christian von Struve observa că Cernăuțiul se construia în „stil nou”, sub influența reformelor impuse de administrația austriacă.
Schimbările nu s-au produs însă imediat. La începutul secolului XIX, nobilul Vince Batthyány remarca faptul că orașul încă păstra „fețele” sale vechi și noi. Deși orașul avea doar o singură uliță și case sărăcăcioase, administrația imperială a început să construiască noi clădiri publice și cazărmi, iar Cernăuțiul a început să se extindă, având o populație de aproximativ 6.000 de locuitori, printre care germani, moldoveni, evrei, armeni și ruteni.
În 1808, călătorul armean Minas Băjășkian a constatat că orașul înflorea datorită comerțului și se extindea cu clădiri impunătoare și biserici frumoase. Această transformare s-a accelerat și, la jumătatea secolului XIX, Cernăuțiul era deja un oraș deosebit, comparabil cu marile orașe europene.
Un oraș cosmopolit
În 1850, Cernăuțiul avea aproximativ 20.000 de locuitori, iar până în 1910, populația a crescut la 87.000, devenind un centru urban multietnic. Pe lângă români și germani, orașul adăpostea comunități evreiești, rutenii, polonezi și armeni, iar acest amestec de culturi a contribuit la crearea unui aer cosmopolit, care a fost reflectat în viața culturală și socială a orașului.
Cernăuțiul a fost, astfel, un centru universitar important al Imperiului Austro-Ungar, iar în 1875 a devenit locul înființării Universității din Cernăuți, un centru de învățământ prestigios în domeniile dreptului, filosofiei și teologiei ortodoxe.
Unul dintre cei care au contribuit semnificativ la dezvoltarea orașului în această perioadă a fost primarul Anton Kochanowski, care a ocupat această funcție timp de 26 de ani, între 1866 și 1874, și din nou între 1887 și 1905.
Sub conducerea sa, Cernăuțiul a fost modernizat semnificativ, cu noi sisteme de canalizare, transport public prin tramvaie electrice și cu dezvoltarea industriei și infrastructurii urbane. În această perioadă, orașul a dobândit cu adevărat statutul de „Mica Vienă”.
Un oraș de neuitat
Desigur, Cernăuțiul nu era doar un oraș plin de viață economică și culturală, ci și unul de o frumusețe naturală remarcabilă. Situat pe o colină deasupra Prutului, orașul oferea un peisaj încântător, cu grădini și vii care dădeau un aer rural în timpul verii. Călătorii precum Edmund Spencer, care a vizitat
Cernăuțiul în jurul anului 1850, l-au descris ca pe un oraș „mai frumos decât multe altele întâlnite în călătoriile sale”. Spencer a apreciat curățenia și ordinea germană care domnea în oraș, comparându-l cu orașele din Rusia și Turcia, unde infrastructura era mai puțin dezvoltată.
Istoria orașului Cernăuți în câteva repere:
- 1783 și 1786: Vizitele împăratului Iosif al II-lea la Cernăuți.
- 1828: Întâlnirea împăratului Franz I al Austriei cu împăratul Alexandru I al Rusiei la Cernăuți.
- 1864: Cernăuți devine capitala provinciei autonome Bucovina.
- 1875: Înființarea Universității din Cernăuți.
- 1898: Vizita Regelui Carol I al României la Cernăuți.
Cernăuțiul a fost și rămâne un exemplu de cum un oraș poate renaște, îmbinând tradiția cu progresul, și devenind un loc în care diverse culturi au coexistat armonios.
